Numirea judecătorului român la CEDO a fost blocată

APCE a solicitat clarificări din partea României în legătură cu unul dintre cei trei candidaţi propuşi. În urmă cu o lună, România a transmis o listă cu trei nume: judecătoarea Iulia Motoc, profesorul Florin Streţeanu şi Bianca Guţan, profesor universitar la Sibiu. Nu este clar în acest moment pentru care dintre cei trei a cerut APCE clarificări.

În acest moment, România are două opţiuni pentru a „rezolva" dosarul CEDO. Prima opţiune este ca în locul candidatului despre care s-au solicitat „clarificări" să fie introdus pe listă Tudor Panţîru, candidatul selectat pentru lista suplimentară. O a doua soluţie ar fi declanşarea de la zero a procedurilor de selecţie pentru că una din criticile APCE ar putea fi şi faptul că baza de selecţie a celor 3 candidaţi a fost una extrem de redusă.

Până la finalul anului România trebuie să aibe un nou judecător la CEDO. Mandatul actualului judecător, Corneliu Bîrsan, expiră în acest acest. În perioada 12-14 iunie comisia guvernamentală condusă de ministrul Justiţiei a audiat cei şapte candidaţi înscrişi la concursul de selecţie pentru postul de judecător CEDO. Dintre cei şapte candidaţi, înainte de audieri, doi s-au retras. Astfel, Codrin Miron şi Paul Vasilescu au decis să nu mai participe la interviu. Cei cinci candidaţi care au rămas în concurs au fost audiaţi în şedinţă secretă de către comisie.

Din comisia guvernamentală au făcut parte: ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, avocatul poporului, Atanasie Crişu, agentul CEDO, Catrinel Brumaru, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătorul ICCJ, Cristina Tarcea, prodecandul Facultăţii de Drept, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii Babeş Bolyai, Radu Catană şi Mădălina Manolache din partea MJ.

În urma interviului, cel mai bine s-a clasat profesorul universitar Florin Streţeanu. Pe locul doi a fost s-a clasat Bianca Guţan, profesor universitar la Sibiu. Iulia Motoc, care era creditată cu cele mai mari şanse să ocupe locul de judecător CEDO, a primit şase din cele nouă voturi ale comisiei, au transmis surse guvernamentale pentru gândul. Pe lista de rezervă a fost selectat şi Tudor Panţâru despre care unele surse din comisie spun că are cele mai bune calificări pentru postul de judecător CEDO, dar că la interviu nu a avut ce mai bună prestaţie.

Guvernul a adoptat miercuri, 19 iunie, lista cu cele trei nume. Acestă listă a fost transmisă Parlamentului, unde comisiile juridice şi ale drepturilor omului din Senat şi Camera Deputaţilor au emis un aviz negativ pentru Iulia Motoc. Iulia Motoc a primit doar 12 din cele 30 de voturi ale parlamentarilor. Avizul dat de parlamentari a fost unul consultativ şi a fost ignorat de guvern care a decis să transmită lista cătrea Consiliul Europei.

Florin Streţeanu este profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj. Este doctor în drept penal şi a studiat dreptul comparat la Strasbourg la Facultatea Internaţională de Drept Comparat. Streţeanu a fost şi profesor asociat la Facultatea Internaţională de Drept Comparat din Strasbourg în 2002. Potrivit CV-ului este şi formator în cadrul Institutului Naţional de Magistratură. A publicat patru cărţi de specialitate şi 31 de articole şi studii. Este membru al Societăţii de Legislaţie Comparată (Paris).

Bianca Guţan este profesor universitar la Facultatea de Drept "Simion Bărnuţiu" din Sibiu unde predă drept constituţional şi instituţii politice, protecţia drepturilor omului şi drept internaţional public. Deţine un titlu de doctor în drept constituşional la Universitatea Bucureşti şi un master master în drept internaţional la University of Nottingham din Marea Britanie.

S-a specializat la Nordborg, Copenhaga – Danemarca (1999); Central European University, Budapesta (1999-2007); Universitatea din Rennes I, Franta (2000); Institutul Elvetian de Drept Comparat, Lausanne, Elvetia (2001, 2006); Institutul International pentru Drepturile Omului, Strasbourg, Franta (2003); Academia de Drept European, Florenta (2004), Max Planck Institut for Public International law and Comparative Law (2012).

Iulia Motoc este judecător la CCR desemnat din partea Senatului la propunerea PDL. Motoc este profesor universitar la Universitatea Bucureşti şi a fost aleasă vicepreşedinte al Comitetul Drepturilor Omului, Geneva pentru o perioadă de doi ani.

A fost membru al Subcomisiei pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Omului (2000- 2007) şi preşedinte (2000-2001), raportor special ONU pentru Republica Democratică Congo (2001-2004), reprezentant al României în Comitetul Consultativ pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale (1998-2004, 2008-2012) şi la Agenţia Pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2010-2012).

Iulia Motoc a fost profesor invitat la Universităţile din Miami (2001-2003), NYU University ( 2003-2004), Academia pentru Drepturile Omului, Institutul European, Florenta( 2007), Masterul European pentru Drepturilor Omului, Veneţia (2008), Universitatea din Gent (2009).

Iulia Motoc şi-a început cariera ca procuror stagiar la Giurgiu în 1989, iar după numai un an a promovat de la Giurgiu la Bucureşti unde a devenit judecător la Judecătoria Sector 1.

Lista României va ajunge din nou la Comisia Juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Această comisie va analiza propunerile şi va decide judecătorul CEDO al României. Din comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei fac parte, din partea României, deputatul PSD Florin Iordache şi senatorul PNL Tudor Chiuariu. În cele din urmă, judecătorul CEDO este votat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, un organism politic.

Cele trei nume vor fi analizate şi de o comisie de specialişti în practica CEDO. Această comisie emite un aviz consultativ. La solicitarea gândul, Andrew Drzemczewski, preşedintele Comisiei Juridice a Adunării Parlamentare a CE, a descris, în linii mari, care este portretul-robot al candidatului pentru funcţia de judecător CEDO. Într-un document sintetic întocmit de Andrew Drzemczewski, se precizează că cel mai important rol în nominalizarea judecătorilor CEDO îl au statele membre care trebuie să aleagă candidaţii potriviţi.

Astfel, în opinia reprezentului Comisiei Juridice, candidaţii propuşi de statele membre - în cazul nostru, România - trebuie să aibă cele mai bune calificări şi un prestigiu imaculat în ţara de origine. Potrivit profilului, candidaţii trebuie să fie "jurişti de cel mai înalt calibru", cu un profil moral superior.

Recomandarea experţilor europeni este ca aceşti candidaţi să aibă între 40 şi 60 de ani, să fie recunoscuţi în ţara de origine drept "jurişti reputaţi şi trebuie să aibă o carieră încununată de succese". "Judecătorii CEDO trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de moralitate şi să fie jurişti eminenţi", se precizează în documentul citat.