O idee excelentă a lui Ponta – schimbarea politicii privind redevenţele

Premierul a declarat că în loc ca redevenţele încasate pentru exploatarea hidrocarburilor să fie plătite integral către bugetul de stat, acestea ar trebui împărţite între bugetul central şi autorităţile locale de unde se fac forajele.

Actualele reglementări în ceea ce priveşte redevenţele pentru extracţiile de hidrocarburi şi gaze naturale au fost stabilite în 2004, pe fondul privatizării Petrom, ele fiind aplicabile până în 2014. Premierul a precizat în declaraţia sa de marţi că propunerea de împărţire între bugetul central şi cele locale va fi introdusă într-o nouă lege a redevenţelor, despre care a declarat că ar fi util să fie înaintată Parlamentului anul viitor.

Până în prezent, redevenţele încasate de statul român în urma exploatării diverselor produse petroliere şi a gazelor naturale se situază între 3,5% şi 13,5% din valoare producţiei, în funcţie de natura zăcământului de hidrocarburi. Aceste prevederi aduc în fiecare an bugetului de stat un venit de aproximativ un miliard de lei, în condiţiile în care autorităţile locale nu iau, în mod direct, aprope nimic din valoarea bogăţiilor existente sub pământurile lor.

Importanţa proiectului anunțat de către premier rezidă în aceea că respectivele comunităţi locale pe raza cărora se desfăşoară activităţi extractive vor avea acces la mai multe resurse financiare. Una din problemele mari ale actualei filosofii bugetare a fost legată de distribuţia resurselor de la centru către comunităţile locale. Viziunea centralizată în ceea ce priveşte colectarea şi redistribuţia taxelor a făcut ca, de multe ori, autorităţile locale să fie subfinaţate, deşi resursele pe care le adunau la bugetul local erau insuficiente. Prin proiectul guvernului, multe primării pe raza cărora se desfăşoară activităţi extractive se vor putea autosusţine financiar datorită redevenţelor încasate direct de ele, redistribuţia realizată de la Bucureşti fiind astfel evitată. În plus, autorităţi locale se vor bucura şi de independenţă financiară în ceea ce priveşte proiectele de investiţii, nemai depinzând de Consiliile Judeţene şi de autorităţile locale.

De asemenea, proiectul premierului are şi o altă dimensiune în afară de cea economică, el demonstrând că actualul guvern are o atitudine corectă faţă de comunităţile locale. Nu există exploatare de resurse naturale care să fie sută la sută sigură, accidentele naturale sau datorate neglijenţelor umane fiind întotdeauna posibile. Cel care este supus cel mai tare riscurilor unei activităţi trebuie să fie şi cel care are cele mai multe beneficii directe de pe urma acesteia. Dincolo de beneficiile economice, proiectul Guvernului este de natură să elimine tocmai această problemă - locuitorii din comunităţile locale cele mai expuse fiind aceia care ar avea cel mai mult de câştigat de pe urma redevenţelor.

Atitudinea acesta este în fond una corectă, mai ales că în trecut executivele din România nu s-au preocupat în general de soarta comunităţilor locale. Propunerea premierului Ponta este de natură să rezolve atât unele probleme economice cât şi, mai ales, să elimine o incorectitudine mai veche în distribuţia beneficiilor în raport cu riscurile la care unii cetăţeni sunt expuşi.