O nouă ipoteză: Soarele a făcut parte dintr-un sistem stelar binar

Cea mai îndepărtată regiune a Sistemului Solar, o sferă de obiecte cosmice îngheţate şi întunecate aflată dincolo de orbita planetei Neptun, este relativ prea aglomerată. Toate obiectele aflate acolo, dincolo de marginile nebuloasei de praf şi gaze cosmice din care s-au format planetele, nu corespund niciunui model teoretic care explică formarea Sistemului Solar.

Soarele a făcut parte dintr-un sistem stelar binar, iar steaua sa geamănă, după o perioadă în care a rămas alături de Soare şi au adunat împreună obiecte cosmice pe care le-au întâlnit în spaţiul interstelar, s-a desprins şi a pornit apoi spre alt loc din galaxie, notează G4Media.ro.

În prezent, nu putem vedea această stea geamănă, sau dacă o vedem nu ştim că este vorba despre ea. Cele două stele au înconjurat Calea Lactee de peste zece ori de când s-au despărţit şi s-ar putea afla în regiuni galactice complet diferite. Influenţa pe care ar fi avut-o însă această stea asupra Sistemului Solar ar putea fi redescoperită în cadrul Norului Oort – misterioasa sferă formată din comete şi asteroizi de la graniţa Sistemului Solar.

Norul Oort este un loc bizar, prin comparaţie cu restul Sistemului Solar. Spre deosebire de planetele şi asteroizii care populează interiorul Sistemului Solar, aliniate într-un disc plat în jurul Soarelui, Norul Oort iese din acest plan, formând o sferă în jurul Soarelui şi a Sistemului Solar intern.

Citeşte şi A apărut o nouă teorie legată de originea apei pe Terra

Prin comparaţie cu planetele, la obiectele din Norul Oort ajunge foarte puţin din gravitaţia solară şi ele pot fi relativ uşor smulse de pe orbite, ajungând în spaţiul interstelar. Cele mai îndepărtate obiecte din Norul Oort au legături gravitaţionale extrem de slabe cu Soarele, fiind aflate la distanţe de peste 100.000 de ori mai mari faţă de Soare decât este Pământul.

Noua teorie susţine că Soarele, la fel ca multe alte stele, s-ar fi format într-un roi stelar alături de alte stele într-un buzunar galactic de praf şi gaze cosmice. Acea maternitate stelară a fost probabil plină de alte obiecte cosmice – comete interstelare şi poate că şi planete. Însă singură, gravitaţia Soarelui nu ar fi fost atât de puternică încât să atragă atât de multe obiecte pe orbitele din Norul Oort.

Dar dacă Soarele şi o altă stea ar fi format un sistem binar? Atunci calculele se schimbă radical. Dacă presupunem, spre exemplu, că aceste două stele ar fi avut dimensiuni apropiate şi s-ar fi orbitat una pe cealaltă de la o distanţă de 1.000 de ori mai mare decât distanţa de la Pământ la Soare (aproximativ 1,5% dintr-un an-lumină), gravitaţia lor colectivă ar fi putut captura comete şi asteroizi îngheţaţi din spaţiul interstelar, potrivit Agerpres.

Până când legătura gravitaţională dintre Soare şi steaua sa geamănă s-a rupt, probabil din cauza apropierii de o a treia stea, Norul Oort a ajuns să fie format din mult mai multe obiecte decât ar fi fost format dacă aceste obiecte ar fi fost atrase din mediul interstelar doar de gravitaţia Soarelui.

Dacă cercetătorii au dreptate, atunci astronomii au subestimat probabil numărul obiectelor mari şi foarte mari din Norul Oort. Dacă Soarele ar fi avut o stea companion, cei doi aştri ar fi putut captura nu doar ipotetica Planetă 9 din roiul în care s-au aprins cele două stele, dar şi numeroase alte planete pitice – obiecte precum Pluto sau Ceres din Sistemul Solar, care ar trebui să se afle în continuare în Norul Oort.