O nouă rundă de negocieri pe Legea salarizării. Sindicaliștii, nemulțumiți de proiect
Guvernul și sindicatele reiau astăzi discuțiile pe marginea Legii salarizării. Sindicaliștii clamează faptul că ordonatorilor principali de credite li se dă posibilitatea de stabilire a salariilor între un prag minim și maxim, iar asta nu va conduce la ceea ce principial este prevăzut în proiectul de lege: la muncă egală să ai salariu egal.
Potrivit notei de fundamentare, proiectul urmărește eliminarea suprapunerilor salariale datorate creșterii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din Legea-cadru nr.284/2010, eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeași funcție, în cadrul aceleiași instituții, eliminarea egalizării salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajații care au studii diferite (studii superioare, studii medii, studii generale), stabilirea și calcularea salariilor în baza unui singur act normativ, eliminându-se vidul legislativ, mai ales pentru personalul nou-încadrat etc.
Astfel, raportul între salariul de bază minim și cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12. Cel mai mic salariu de bază va fi de 1.250 lei, pentru funcții cu studii medii și generale, iar cel mai mare de 15.000 lei, pentru funcția cu cea mai mare responsabilitate în stat. Salariile de bază pentru fiecare funcție vor fi stabilite, în raport de studii, grade/trepte profesionale și gradații. Promovarea în grade/trepte profesionale se va face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii.
De asemenea, în nota de fundamentare se precizează că avansarea în gradații se va face din 5 în 5 ani, cu excepția primei gradații care se va acorda după 3 ani.
Efortul financiar brut necesar implementării proiectului de ordonanță de urgență va fi de 2,344 miliarde de lei, iar impactul net va fi de 1,503 miliarde de lei.