O nouă uzină la Feldioara pentru uraniul de la Grinţieş

Compania Naţională a Uraniului (CNU) a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Braşov documentaţia privind realizarea unei noi uzine de preparare a minereurilor uranifere la Feldioara, în judeţul Braşov, potrivit adevarul.

Societatea de stat va amenaja în cadrul acestei uzine două unităţi de producţie: una de preparare a minereurilor uranifere, iar alta de rafinare a concentratelor tehnice de uraniu.

Aici va fi prelucrat minereu de uraniu extras din perimetrul Tulgheş (Harghita) – Grinţieş (Neamţ), din Carpaţii Orientali, care va fi deschis în vederea obţinerii de materie primă necesară funcţionării centralei nucleare de la Cernavodă.

Noua uzină va prelucra anual între 80.000 de tone şi 120.000 de tone de minereu, potrivit documentului depus la APM Braşov. Studiul de fezabilitate a fost deja realizat, iar lucrările de proiectare şi amenajare vor începe anul viitor.

Noua fabrică va funcţiona între 2016 şi 2035 pe o suprafaţă de 146.890 de metri pătraţi. În raportul depus se arată că vor fi folosite cele mai performante tehnologii şi tehnici de procesare a minereurilor de uraniu existente la această dată pe plan mondial.

„Întreaga activitate din perimetrul Sucursalei Companiei Naţionale a Uraniului Feldioara, inclusiv amplasamentul noii uzine de preparare, se desfăşoară în limitele zonei controlate din punct de vedere al radioprotecţiei. Proiectul nu este amplasat într-o zonă naturală sau în apropierea unei arii de interes ecologic“, se arată în document.

Agenţia urmează să analizeze întreaga documentaţie în vederea acordării avizului de mediu. Concepută pe vremea comuniştilor Platforma de la Feldioara conţine, în prezent, uzinele „R“ şi „E“ şi a fost concepută şi construită ca urmare a necesităţii de prelucrare a minereului de uraniu din ţară, în conformitate cu programul nuclear naţional din perioada 1970-1980.

„Va fi nevoie şi de finanţare de la buget, pentru că noi nu putem face aceste modernizări prin forţe proprii. Noi credem mult în acest proiect. Cu noile tehnologii am putea face o ecologizare mult mai eficientă, am putea prelucra şi iazurile de decantare pe care le deţinem acum. Este o investiţie bună, care asigură locuri de muncă pe o perioadă mare de timp“, a spus Cosmin Toderaş, director tehnic al Uzinei „R“ din Feldioara.

Începând cu 2010, Uzina „R“ foloseşte o tehnologie canadiană pentru testarea produsului finit şi pentru verificarea nivelurilor radiaţiilor. Uzina are şi un laborator special care verifică periodic starea de sănătate a angajaţilor. Fabrica are 600 de salariaţi care vor lucra şi în noile hale de producţie.

Deoarece munca la uzina „R“ este considerată periculoasă, vârsta de pensionare este scăzută. Practic, salariaţii pot ieşi la pensie după 15 ani de activitate. „Până acum nu au fost probleme de poluare. Uzina este situată la 10 kilometri de Feldioara, în pădure. Dacă se respectă toate condiţiile de mediu, noi susţinem această investiţie“, a spus Sorin Taus, primarul comunei Feldioara.

Autorităţile vor să deschidă o nouă exploatare a uraniului în România, în perimetrul Tulgheş-Grinţieş, în contextul în care singurul zăcământ aflat în prezent în exploatare, cel de la Crucea (judeţul Suceava), este în curs de epuizare.

Potrivit documentelor oficiale depuse la APM Braşov, mina de la Crucea va produce până în anul 2015, urmând ca ulterior „zăcământul să intre în faza de lichidare“. CNU este singurul furnizor din România de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2), care constituie materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării centralei de la Cernavodă.

Nuclearelectrica produce 20% din consumul de electricitate al ţării. Necesitatea acestei noi exploatări este dată şi de faptul că previziunile referitoare la construcţia de centrale nucleare arată că cererea de uraniu va creşte de patru ori în următorii zece ani, până la 247 de milioane de uncii de uraniu în 2020, echivalentul a 112.000 de tone metrice.

Exploatarea de uraniu din judeţul Neamţ va costa 407,33 milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit unui proiect de Hotărâre aflat în dezbatere publică la Ministerul Economiei. Ponderea combustibilului nuclear în costul energiei produse de o centrală nucleară este de circa 16%, din care uraniul propriu-zis reprezintă 5-6%.