Chiar dacă a ţinut să reitereze faptul că nu va candida la alegerile parlamentare din partea niciunui partid, premierul Dacian Cioloş a lansat luni platforma pe care a anunţat-o săptămâna trecută, prin care vrea să vină cu soluţii pentru continuarea proiectelor sale după alegeri şi care va constitui o bază de discuţii cu partidele. Documentul nu vine ca un program de guvernare, spune Cioloş, ci ca „un proiect de guvernare după alegerile din 11 Decembrie 2016, ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susţinute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizaţiile societăţii civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară".
Primul dintre cele zece principii pe care Cioloş le-a vrut incluse în platforma „#Romania100 – România la 100 de ani - 10 principii ale unei guvernări pentru cetăţeni" este eliminarea corupţiei: „Nicio forţă politică din România nu trebuie să pună oprelişti luptei împotriva corupţiei, să slăbească justiţia şi statul de drept. Corupţia înseamnă sărăcie, corupţia ne condamnă la subdezvoltare. De aceea, lupta împotriva corupţiei trebuie asumată de fiecare dintre noi, la nivel individual, cu conştiinţa că, în momentul în care unul dintre noi dă sau primeşte mită, cere sau oferă un drept necuvenit, devine parte a sistemului care corupe şi ucide România. La 100 de ani, România are nevoie de o justiţie puternică, independentă", se arată la primul punct al proiectului asumat de Dacian Cioloş.
Premierul Dacian Cioloş a atras atenţia, în repetate rânduri, asupra politicienilor „penali", iar în platforma postată online subliniază încă o dată faptul că, după scrutinul din 11 decembrie, „România riscă să aibă în prima linie, să fie condusă de oameni politici cercetaţi penal, cu condamnări penale, oameni care nu mai pot reprezenta viitorul". Proiectul, lansat şi în perspectiva aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, arată că „România merită o clasă politică cinstită, care să devină un model de etică şi onestitate, nu de populism şi demagogie. Merită un Parlament ai cărui membri respectă justiţia, care ţin cont de nevoile şi de aşteptările societăţii, care lucrează pentru ţară, nu pentru interese private. România are nevoie de oameni politici, demnitari şi oameni de stat vizionari, în serviciul cetăţenilor".
Dacian Cioloş a ţinut să includă în lista proiectelor pe care le vrea continuate cu sprijinul partidelor şi înlăturarea birocraţiei, de care arată că s-a lovit în mandatul său, un „aparat administrativ opac, nereformat şi puternic politizat". Primul ministru le cere, astfel, partidelor să continue reforma administraţiei pe care Cabinetul tehnocrat a început-o şi să construiască un „corp administrativ competent, integru" care să respecte cetăţenii şi să inspire încredere şi respect.
Un alt obiectiv pe care Cioloş îl vrea îndeplinit după formarea noului Guvern este crearea mai multor locuri de muncă, pentru a menţine creşterea economică şi, implicit, pentru stimularea măririlor de salarii şi pensii.
„Crearea de noi locuri de muncă trebuie să fie obiectivul principal al guvernului, preocuparea permanentă a decidenţilor politici. Pentru aceasta avem nevoie de investitori, de capital autohton consolidat dar şi de capital de peste hotare. Oamenii trebuie să-şi găsească de muncă nu numai la Bucureşti, în Cluj sau în Timiş, dar şi în Botoşani, Vaslui sau Dolj", explică Cioloş în textul platformei #Romania100 – România la 100 de ani - 10 principii ale unei guvernări pentru cetăţeni".
În continuarea Pachetului anti-sărăcie, lansat de Guvernul Cioloş în luna februarie, platforma susţinută de premier arată că România are nevoie să reinventeze conceptul de „incluziune socială", pentru că aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în sărăcie, iar unul din trei copii abandonează şcoala.
„Avem unul dintre cele mai ineficiente sisteme de asistenţă socială din Europa. În loc să fie sprijiniţi, cei mai săraci dintre noi sunt puşi pe drumuri, sunt folosiţi ca masă de manevră electorală. România are nevoie de un nou concept de incluziune socială, bazat pe activarea economică a celor în nevoie. Trebuie să continuăm reforma asistenţei sociale, să promovăm pachete de sprijin integrat pentru oamenii săraci şi pentru familiile lor, care să ducă la o reală integrare în societate: locuri de muncă, sănătate, şcoală pentru toţi", notează al cincilea principiu din programul propus de Cioloş partidelor.
„La aproape 100 de ani de la Marea Unire, România nu are o autostradă care să treacă munţii. Polul sărăciei din Europa este la noi şi există dezechilibre majore de dezvoltare între regiuni", arată Dacian Cioloş la punctul privind economia competitivă.
„În România de azi avem un sistem de educaţie în mare parte decredibilizat de interese partinice şi de non-valori, subfinanţat, un sistem în care dascălii oneşti sunt sufocaţi de hăţişuri de interese. Avem un sistem care îi exclude pe cei săraci sau pe cei din zonele rurale, în care liceele tehnice şi agricole au fost neglijate, în care multe universităţi au devenit fabrici de diplome", arată Cioloş, care vrea să „scoată politica din şcoli", să dezvolte învăţământul tehnic şi agricol, pentru că astfel cei care ar ieşi de pe băncile şcolii ar fi direct cuplaţi la economie şi ar intra mai uşor în câmpul muncii.
Ce-i mai lipseşte României este un sistem de sănătate bine pus la punct, arată premierul, pentru că în ţara noastră nu s-au mai construit spitale în ultimii 26 de ani şi nici nu a fost elaborat un plan de dezvoltare, de modernizare a infrastructurii spitaliceşti. Tot de corupţie şi politic se leagă şi deficienţele sistemului de sănătate, crede Cioloş, care propune pentru următorul Executiv lansarea unui „program de modernizare a infrastructurii spitaliceşti, un plan naţional de resurse umane pentru reprofesionalizarea administraţiei şi a managementului în sistemul medical din România, un sistem transparent, meritocratic, etic, care să pună pacientul în centrul său", atât la sate, cât şi în oraşe.
Dacian Cioloş se referă şi la rolul pe care îl ocupă România în UE şi în NATO, arătând că ţara noastră trebuie să se decidă ce alege:„o Europă a populismului, etnocentrismului şi demagogiei sau o Europă a democraţiei, toleranţei şi prosperităţii". Primul ministru s-a concentrat asupra preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene pe care România o va prelua în 2019 şi a ţinut să precizeze că acela va fi momentul în care putem arăta că suntem un stat puternic, care contează în ansamblul Uniunii: „Avem forţa şi oportunitatea să arătăm că România este un stat membru puternic şi să construim Uniunea Europeană alături de nucleul dur al celor care doresc să ţină împreună Europa. Avem forţa de a deveni ancora din Est a Europei unite. Avem forţa să rămânem cel mai de încredere partener din Europa de Est al Statelor Unite ale Americii".
„Cei mai mulţi dintre românii plecaţi să muncească în străinătate fac asta pentru că şi-au pierdut încrederea că acasă se poate mai bine. Avem datoria de a le respecta decizia, de a-i proteja şi sprijini acolo unde au ales sa trăiască, dar şi obligaţia de a nu-i înstrăina de ţară şi de a-i încuraja să se întoarcă acasă", notează Cioloş în ultimul punct al platformei propuse partidelor politice.
Cum vede Cioloş primele 100 de zile ale viitorului Guvern
La nivel de proiecte naţionale şi iniţiative legislative pentru primele 100 de zile ale viitorului Executiv, Dacian Cioloş vine cu o listă de priorităţi, prima dintre ele fiind chiar reorganizarea Guvernului, în aşa fel încât Executivul să funcţioneze cu un număr mai mic de miniştri, cu ministere comasate şi cu un număr redus de agenţii de implementare şi reglementare. Acest lucru s-ar putea face prin modificarea Legii 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului, astfel încât să includă un model de organizare internă pentru fiecare minister, cu explicarea competenţelor, pentru a elimina riscul suprapunerii de atribuţii. Pentru viitor, premierul şi-ar dori şi transformarea într-o instituţie a Comisiei de Tăiat Hârtii, care să-şi continue activitatea în cadrul Cancelariei Guvernului.
O altă propunere se referă la strategiile guvernamentale, politicile publice şi proiectele legislative care să treacă printr-o primă evaluare de impact la momentul adoptării lor sau odată la 3 ani şi, în cazul în care nu se dovedesc eficiente, să fie eliminate imediat.
Cioloş mai propune ca în primele 100 de zile să se facă şi consolidarea tuturor fondurilor naţionale şi europene destinate dezvoltării şi o reală abordare multianuală a utilizării acestora. Fondurile bugetare care distribuie bani fără proiecte sau planuri de dezvoltare si mecanisme de control, impredictibil, pe baza clientelismului politic trebuie desfiinţate. „Cheltuielile publice clar prioritizate, cu evaluarea impactului. Trebuie operaţionalizată şi întărită instituţional la nivelul Cancelariei, unitatea de evaluare a investiţiilor publice. Toate investiţiile guvernamentale trec prin acest filtru", propune premierul.
Propuneri legislative
Din punct de vedere legislativ, Dacian Cioloş crede că viitorul Executiv ar trebui să treacă la modificarea Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici pentru introducerea unor criterii noi de recrutare, evaluare şi stimulare a acestora, a Legii-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru eliminarea discrepanţelor şi discriminărilor între diferitele sectoare ale sectorului public. În plus, premierul se referă şi la Operaţionalizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, întărirea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), Pact multianual pentru finanţarea şi întărirea sistemului judiciar.
Cioloş îşi doreşte şi continuarea Pachetului anti-sărăcie, pentru care să fie făcută o alocare bugetară corespunzătoare, schimbări legislative, termene concrete de îndeplinire asumate anual, stabilirea unui portofoliu de proiecte de investiţii de interes naţional, care să beneficieze de fonduri europene şi buget naţional în domeniile sănătate, educaţie, infrastructură mare.
Reorganizarea Agenţiei Domeniilor Statului într-o structură care să permită achiziţionarea de terenuri agricole, comasarea şi revânzarea acestora către tineri agricultori, astfel încât să sprijine dezvoltarea agriculturii locale, este o altă propunere, care vine la pachet şi cu elaborarea unor legi pentru încurajarea în agricultură a producţiei şi comercializării (inclusiv la export) de valoare adăugată, asocierii şi organizării pe filieră în agricultură şi înfiinţarea Camerelor Agricole ca structuri independente de consultanţă agricolă şi sprijin pentru fermieri, coordonate de aceştia.
Premierul Dacian Cioloş a anunţat săptămâna trecută că înainte de începerea campaniei electorale va prezenta „o platformă de lucru pentru perioada următoare'' care să reflecte experienţa acumulată şi să prezinte soluţiile de avut în vedere după alegeri, proiect ce va constitui o bază de discuţii cu partidele. Şeful Executivului a reiterat că nu va candida, dar a admis, într-un interviu oferit Digi 24, că va veni în săptămânile viitoare cu un proiect pe care îl va prezenta partidelor şi opiniei publice.
„Eu am mai spus-o public că nu o să candidez, dar asta nu mă împiedică să am păreri, puncte de vedere, despre cum ar trebui continuate lucrile, pornind de la experienţa acumulată în acest an şi de la ceea ce am văzut în anii trecuţi. Îmi propun în perioada imediat următoare să vin cu aceste principii, cu aceste valori, cu proiectele pe care le-am început şi care din punctul meu de vedere ar putea fi continuate şi în măsura în care va exista o susţinere a acestor proiecte – nu cu un program de guvernare, care e apanajul partidelor care participă la alegeri – dar cu o astfel de platfomă, cu un astfel de proiect care să reflecte cumva experienţa pe care am acumulat-o în aceşti ani şi – să spun aşa - legământul pe care l-aş lăsa pentru perioada următoare, dar cu asta da, cu asta pot să contribui la dezbaterea care va avea loc în perioada următoare'', a detaliat Cioloş.
Întrebat dacă exclude să fie premier al unui guvern PNL- USR, el a afirmat că nu a discutat cu partidele acest aspect. El a susţinut că îl interesează doar să îşi vadă continuate „lucurile bune'' începute „dintr-o poziţie sau alta''.
Primul-ministrul a menţionat, la întrebările moderatorului, că discuţiile cu PNL sau USR - care au anunţat că îl susţin pentru un nou mandat - ar putea avea loc după ce îşi va prezenta viziunea de viitor. „Nu (m-am întâlnit cu partidele, n.r.) pentru că am avea putea avea discuţii după ce o să prezint acest proiect'', a precizat el.
Întrebat despre declaraţiile de susţinere ale celor două partide, Cioloş a insistat însă că întâi „trebuie mers la alegeri şi trebuie mers cu un program de guvernare şi să câştigi alegerile respective''.
„Din punctul meu de vedere, dincolo de ceea ce afirmă PNL şi USR acum, e important să avem o discuţie pe nişte principii, valori, pe nişte teme mari pe care şi eu cred că ar trebui să lucrăm în perioada următoare şi apoi cetăţenii trebuie lăsaţi să decidă dacă aceste valori, principii, teme pot face obiectul unui program de guvernare'', a explicat el.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a recomandat preşedintelui USR, Nicuşor Dan, să îi transmită direct premierului Dacian Cioloş propunerea formaţiunii pe care o conduce de a-şi prezenta proiectele pentru ca partidele să se pronunţe dacă îl susţin pentru un nou mandat.
NOOBZ.ro