Oficialii vor să reducă şomajul în rândul tinerilor sub 20% cu fonduri europene

„Anul acesta, după 12 ani, am lansat în dezbatere publică strategia naţională în domeniul tineretului pentru perioada 2014-2020, unde ne propunem să avem o absorbţie cât mai bună a fondurilor europene dedicate acestui domeniu, al tineretului. Menţionez că de foarte mult timp, de 12 ani, România nu a mai avut o strategie în acest domeniu, lucru care s-a simţit şi acest domeniu a fost lăsat de către guvernările precedente într-o oarecare umbră. Ne propunem să ridicăm foarte mult această activitate de tineret, să identificăm problemele cu care se confruntă tinerii şi să realizăm pe baza acestei strategii un plan naţional de acţiune pentru tineret, precum şi planuri sectoriale. O strategie interministerială în aşa fel încât tinerii să beneficieze de sprijinul tuturor ministerelor implicate în problemele de tineret şi nu doar în ale ministerului Tineretului şi Sportului“, a declarat secretarul de stat Cristian Cosmin, citat de Agerpres.

Întrebat care ar fi principalele direcţii ale viitoarei strategii naţionale pentru tineret, secretarul de stat în MTS a precizat că modelul ales este "cel european, de bune practici". „Ne dorim ca prin această strategie să reducem, în primul rând, şomajul în rândul tinerilor care, cel puţin pe segmentul cel mai afectat, şi aici mă refer la 15-24 de ani, în România este undeva la 22,7%. Este într-o uşoară scădere, dar este în media europeană, media europeană fiind undeva la 24%. Şi încercăm ca prin această strategie şi printr-o coordonare foarte bună intersectorială să reducem şomajul undeva la sub 20%, cel puţin în cazul acestei categorii de vârstă“, a explicat oficialul.

4 miliarde de euro de la UE pentru tineret

În ceea ce priveşte sumele ce ar putea fi atrase în viitoarea perioadă de programare 2014-2020 pentru programele dedicate tinerilor, Cristian Cosmin a precizat că în discuţie la nivelul UE se află programul Erasmus plus sau Erasmus for all. „Încă se discută la nivelul Uniunii Europene şi, din câte ştiu eu, fondurile dedicate tineretului pe următoarea perioadă de programare vor fi undeva în jur de patru miliarde de euro, per total. De aici, în funcţie şi de cum ne mişcăm, vom putea absorbi o sumă mai mare sau mai mică“, a precizat secretarul de stat în MTS.

România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24

Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, lansată în dezbatere publică în luna august, stabilite şase domenii de intervenţie în problemele generaţiei tinere, printre care şi voluntariatul. Potrivit un studiu din 2013, doar 5% dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice iniţiate de organizaţii neguvernamentale sau în cele de voluntariat. Primul domeniu unde trebuie să se intervină este inegalitatea socială, în condiţiile în care peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă (28,1%), ceea ce plasează România pe ultimele trei locuri în Uniunea Europeană. Un alt domeniu de intervenţie este excluziunea socială - peste o treime dintre tineri sunt la risc de excluziune, adică 40,3%, faţă de 24,3% în UE.

Apoi, sunt vizate ocuparea şi antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează - 30,7%, faţă de 11,2% în UE. Un alt domeniu de intervenţie face referire la educaţia non-formală şi cultură, întrucât 87% dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, 84% nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, iar 92% nu au participat la un schimb internaţional de tineret.