Olli Rehn: România este candidată la ieşirea din procedura de deficit excesiv
Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, crede că România, Letonia şi Lituania sunt cele trei candidate evidente la ieşirea din procedura de deficit excesiv. România a redus deficitul sub 3% anul trecut şi se menţine sub valoarea de referinţă în previziunile pentru anul în curs și anul următor.
Letonia şi România au redus amândouă deficitul sub 3% anul trecut şi se menţin sub valoarea de referinţă în previziunile pentru 2013 şi 2014. Din acest motiv, ambele ţări par a fi ferm pe drumul către o corectare sustenabilă a deficitului lor excesiv şi deci se îndreaptă spre ieşirea din procedura de deficit excesiv, a declarat Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare.
Celor două ţări li s-ar putea alătura şi Lituania, care a avut în 2012 un deficit aproape de valoarea de referinţă de 3%.
România şi-a redus deficitul la 2,9% din PIB în 2012, în condiţiile în care consecinţele bugetare ale corecţiilor financiare pentru fondurile UE care au fost necesare la finalul anului trecut au fost compensate de veniturile neaşteptate obţinute din vânzarea de licenţe de telecomunicaţii, apreciază Comisia Europeană în previziunile dedicate României.
Cu o săptămână în urmă președintele Traian Băsescu preciza că România a făcut un salt de la -9% la -2,9% la deficit. "Este enorm, nu există nicio ţară care să fi reuşit acest lucru în Uniunea Europeană. A fost un efort uriaş al românilor, care au arătat că naţiunea română e capabilă de performanţă".
Principalele riscuri pentru bugetul României în perioada 2013-2014 sunt legate de alte posibile corecţii financiare legate de absorbţia de fonduri UE sau de finanţarea de la buget a unor proiecte prioritare, dar şi de acumularea de arierate în a doua jumătate a lui 2013 şi posibil chiar şi în 2014, în special la nivelul administraţiilor locale. De asemenea, un risc ar putea fi şi progresul limitat în restructurarea întreprinderilor de stat, care ar putea duce la noi presiuni asupra bugetului, conchide Comisia Europeană în previziunile sale de primăvară.
Creșterea economică în zona euro e cu minus
Comisia Europeană a înrăutăţit prognoza de creştere economică a zonei euro pentru acest an la -0,4%, pe fondul crizei datoriilor de stat şi problemelor din sectorul bancar.
Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro va scădea în acest an cu 0,4%, cu o revenire modestă, de 1,2%, anticipată pentru anul viitor, potrivit prognozei economice de primăvară, prezentată vineri de CE.
Şomajul va atinge în acest an 12,2% în zona euro şi 11,1% în UE, cote care se vor menţine şi anul viitor, potrivit raportului. Inflaţia va continua să scadă, la 1,6% în zona euro, respectiv 1,8% la nivelul UE, trend care se va prelungi şi anul viitor.