ONG-urile pierd testul de încredere la Roșia Montană

Astfel, conform datelor culese, ONG-urile se înscriu pe un trend negativ accentuat la capitolul încredere. Mai exact, în doar o lună, perioadă care se suprapune peste climax-ul dezbaterii publice și a protestelor privind Roșia Montană, ONG-urile au înregistrat o scădere de circa 10 procente, ajungând la un nivel de încredere similar cu al partidelor politice sau Parlamentul. ONG-urile pierd astfel aproape tot ceea ce câștigaseră în ultimii aproximativ doi ani.

După protestele din Piața Universității care au avut loc în iarna anului trecut, tot mai mulți români au reînceput să privească încrezători către ONG-uri. Multe dintre organizațiile societății civile au fost alături de protestatari și au sprijinit lupta acestora împotriva sistemului autocratic Băsescu-PDL.

Spre deosebire însă de Piața Universității din iarna lui 2012, când majoritatea ONG-urilor s-au situat de partea democrației, cerând ca voința majorității populației să fie respectată, în timpul protestelor anti-Roșia Montană, ONG-urile care au participat s-au așezat împotriva acestei voințe. Să ne reamintim în acest sens că în precedentul sondaj realizat de Sociopol, 68% dintre cei care auziseră de investiția RMGC de la Roșia Montană considerau că proiectul de exploatare minieră trebuie promovat.

Mai mult, în ciuda vehemenței cu care și-au manifestat opoziția față de proiect, ONG-urile ecologiste care au luat parte la proteste au reușit să aducă prea puține argumente cu adevărat viabile prin care să își susțină poziția. În schimb, au recurs la manipulări și minciuni grosolane, cum ar fi aceea că la nivelul UE ar fi interzisă utilizarea cianurilor în minerit.

Iar efectele nu s-au lăsat așteptate, dovadă scăderea dramatică a încrederii românilor în organizațiile societății civile. Disponibilitatea ONG-urilor care au participat la proteste de a distorsiona prin asemenea instrumente necinstite o dezbatere obiectivă pe marginea proiectului de la Roșia Montană a fost percepută ca o dovadă de neseriozitate și ca o confirmare a partizanatului ocult pe care acestea îl fac împotriva interesului general. Românii, care consideră în majoritatea lor (52%, conform ultimului sondaj dat publicității de către Sociopol) că proiectul de la Roșia Montană ar genera locuri de muncă, s-au considerat trădați de aceste ONG-uri și au început să le privească cu tot mai multă suspiciune.

Scăderea majoră a încrederii în organizațiile societății civile este cu siguranță un element îngrijorător. Într-o societate democratică sănătoasă și cu atât mai mult într-o țară precum România, ale cărei instituții democratice s-au aflat ani de-a rândul sub asediul autoritarismului băsescian, ONG-urile au de jucat un rol deosebit de important. Iar încrederea scăzută cu care organizațiile societății civile sunt cotate nu face decât să îngreuneze procesul de însănătoșire a democrației românești.