ONU: Peste 100 de țări lansează negocieri inedite pentru interzicerea armelor nucleare

Lansarea acestor negocieri privind un text care ar urma să aibă putere juridică a fost decisă în octombrie, cu sprijinul a 123 de țări membre ale ONU.

Majoritatea puterilor nucleare, declarate sau nu, fie au votat totuși împotriva acestor negocieri (SUA, Israel, Franța, Marea Britanie, Rusia), fie s-au abținut (China, India, Pakistan).

Chiar și Japonia, singura țară care a fost supusă, în 1945, unor atacuri atomice, a votat împotrivă, îngrijorată că absența unui consens în aceste negocieri "ar submina progresele în ceea ce privește o dezarmare nucleară efectivă".

Însă opoziția acestor țări nu a descurajat statele aflate în fruntea inițiativei — Austria, Irlanda, Mexic, Brazilia, Africa de Sud sau Suedia — și nici sutele de ONG-uri angajate de partea lor.

În fața înmulțirii focarelor de tensiune, a amenințărilor Coreii de Nord și a unei noi administrații americane considerată imprevizibilă, ele au decis să preia inițiativa, inspirate de mișcările care au dus la convențiile internaționale ce interzic armele cu submuniție (semnată în 2008) sau minele antipersonal (1997).

"Va lua timp, să nu fim naivi", a declarat săptămâna trecută la ONU ministrul suedez de externe, Margot Wallström. "Însă este foarte important, în special în acest moment, când asistăm la tot felul de discursuri sau de demonstrații de forță care includ și amenințarea cu folosirea armei nucleare", a subliniat ea.

"Multe țări spun de ani de zile că trebuie să ieșim din impasul în privința acestei chestiuni. Este de asemenea expresia unei frustrări", a mai spus șefa diplomației suedeze.

Niciun progres nu a fost înregistrat în ultimii ani în materie de dezarmare nucleară, în ciuda angajamentelor luate de marile puteri în cadrul Tratatului privind non-proliferarea (TNP), a afirmat și Beatrice Fihn, directoarea ICN (International Campaign to Abolish Nuclear Weapons), o coaliție internațională de ONG-uri mobilizate în acest dosar.

"Au existat multe eforturi la sfârșitul Războiului Rece, apoi acest lucru s-a oprit (...) Administrația Obama a dezamăgit, a făcut promisiuni, dar nu le-a respectat. În prezent temerile sunt exacerbate odată cu noul președinte" Donald Trump, a declarat ea.

Bazându-se pe experiența privind armele cu submuniție sau minele antipersonal, Beatrice Fihn consideră că există ''șanse bune'' ca tratatul să fie adoptat, dacă nu după prima fază a negocierilor programată să se termine la 7 iulie, atunci "în doi ani".

Nu contează că puterile nucleare vor ignora dezbaterile, și asta pentru că un astfel de tratat le va obliga mai devreme sau mai târziu să își revizuiască politicile, chiar dacă sunt angajate în prezent în modernizarea armamentului lor nuclear, a mai spus ea.

Nicio mare putere nu a făcut comentarii deocamdată în legătură cu aceste negocieri. În octombrie, reprezentanții SUA și Franței la ONU și-au explicat opoziția la această inițiativă prin necesitatea ca, în materie de dezarmare, ''să se meargă în etape'', fără a se perturba echilibrul strategic actual sau a se pune în pericol eforturile de descurajare.