Opinie separarată în CCR: Voinţa majorităţii, principiu al democraţiei constituţionale

Preşedintele Augustin Zegrean, Daniel Morar şi Ştefan Minea consideră că această guvernare se situează mai aproape de idealul unei voinţe unitare, decât guvernarea realizată de o minoritate.

CCR a publicat motivarea deciziei din 26 iunie referitoare la Legea de modificare şi completare a Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi a constatat că dispoziţiile referitoare la scăderea pragului de prezenţă sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii.

În opinia separată, cei trei au apreciat că sesizarea Opoziţiei trebuia admisă şi constatată neconstituţionalitatea modificărilor aduse la legea referendumului.

Ei invocă dispoziţiile art. 90 din Constituţie, potrivit căruia, preşedintele României "poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa (...)". 

Întrucât apare cu evidenţă faptul că o voinţă unitară a poporului nu se poate constitui, în teoriile politice, binele comunităţii a fost echivalat cu voinţa majorităţii, întrucât aceasta răspunde cel mai bine dreptului la autodeterminare a individului în cadrul vieţii în comunitate. 

"Atunci când operează cu noţiunea de "majoritate", legiuitorul constituţional îl înţelege întotdeauna în sensul său matematic (50% plus unu) şi îl aplică tuturor autorităţilor publice ale statului român. (...) Întrucât Constituţia nu conţine alte precizări, termenul de "majoritate" trebuie interpretat în sensul comun de majoritate numerică simplă, ceea ce în materia referendumului se determină conform regulii 50% plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente", se arată în decizie.

Potrivit documentului semnat de preşedintele CCR Augustin Zegrean şi de judecătorii Daniel Marius Morar şi Mircea Ştefan Minea, susţinerea potrivit căreia voinţa majorităţii corpului electoral poate fi determinată prin validarea unui referendum la care au participat doar 30% din numărul cetăţenilor cu drept de vot este contrară interpretării sistematice şi cu bună-credinţă a prevederilor Constituţiei.

"Această reglementare încalcă, pe lângă normele constituţionale cu valoare de principiu în stabilirea sensului noţiunii de "majoritate", şi art.2 alin.(2) din Constituţie care stabileşte că "Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu", se arată în opinia separată.

Judecătorii continuă motivarea arătând că, prin raportare la totalitatea persoanelor înscrise în listele electorale 
permanente, procentul de 30% de participanţi la referendum constituie un grup pe care legiuitorul îl apreciază suficient de reprezentativ pentru a-l abilita să decidă cu privire la probleme de interes naţional, dar reglementarea acestui prag aruncă în derizoriu noţiunea de reprezentativitate şi de suveranitate naţională, făcând posibilă exercitarea acesteia din urmă de către o minoritate a populaţiei, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al democraţiei constituţionale. 

"În lipsa unei participări de cel puţin 50% plus unu din corpul electoral, s-ar ajunge la neîndeplinirea unei condiţii esenţiale pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, care constituie premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului. Prin modificarea legii, Parlamentul a încălcat atât prevederile art.2 din Constituţie, întrucât admite posibilitatea adoptării prin referendum a unor măsuri lipsite de legitimitatea populară, cât şi Decizia Curţii Constituţionale nr.731 din 10 iulie 2012, prin care Curtea a constatat expres că dispoziţiile legii referitoare la cvorumul de participare sunt constituţionale numai în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente", susţine documentul CCR.

Curtea Constituţională a României a decis pe 26 iunie că este constituţională modificarea Legii de organizare şi desfăşurare a referendumului prin care a fost scăzut pragul de prezenţă dacă nu se aplică un an de la data intrării în vigoare.