Orange România: Impozitul pe construcţiile speciale, impact direct în profitabilitate şi investiţii

"Consideram că proiectul de ordonanţă de urgenţă nu respectă principiul predictibilităţii şi stabilităţii fiscale, cu atât mai mult cu cât nu au existat nici consultări publice pe marginea acestui proiect de de act normativ", au mai spus reprezentanţii operatorului.

Orange România este cel mai mare operator local de telefonie mobilă, cu peste 10 milioane de clienţi.

În 2012, afacerile au crescut cu 3,5%, la 4,12 miliarde de lei, în timp ce profitul net a coborât cu 35,7%, la 517,8 milioane de lei.

Şi reprezentanţii Romtelecom şi Cosmote România au criticat intenţia Guvernului privind aplicarea unui impozit de 1,5% pe contrucţiile speciale şi au afirmat că România are nevoie de investiţii în infrastructura telecom, nu de taxe suplimentare, care sunt în contradicţie dezvoltarea societăţii informaţionale.

"La acest moment, aşteptăm să vedem în ce formă această iniţiativă va fi implementată. Dorim, însă, să ne exprimăm îngrijorarea în ceea ce o priveşte. Piaţa telecom din România se confruntă deja cu mari provocări în identificarea de resurse pentru finanţarea investiţiilor în reţelele fixe şi mobile de generaţie următoare. România are nevoie de investiţii în infrastructură, nu de taxe adiţionale pe acest segment. Sectorul telecom este deja printre cei mai mari contributori la bugetul de stat prin taxe şi impozite, un exemplu fiind licitaţia pentru spectrul 4G, în urma căreia statul a colectat aproape 700 milioane de euro din taxe de licenţă", au declarat, joi, reprezentanţii Romtelecom şi Cosmote România la solicitarea MEDIAFAX.

Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă, companiile vor plăti un impozit pe construcţii speciale de 1,5% din valoarea construcţiei.

"Impozitul pe construcţii se calculeză prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate la art.2, din care se scade valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX – Impozite şi taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, de către contribuabil sau proprietar, după caz", se arată în proiect.

Impozitul va fi aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nuclearo – electrice, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare – descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc), linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, construcţii pentru transportul energiei electrice, canale de irigaţii.