Parchetul General, despre dosarul Erata la referendum: Cercetările abia acum se fac!

Parchetul General precizează că, deşi iniţial s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de judecătorii CCR care au redactat o erată la decizia Curţii, privind rezultatul referendumului din 2012, instanţa supremă a decis că de fapt nu s-au făcut niciun fel de cercetări în dosar, deci l-a retrimis procurorilor spre soluţionare.

Ca atare, în ultimele zile, actuali şi foşti judecători ai CCR se prezintă la Parchetul General pentru a fi audiaţi în dosarul "Erata".

Citeşte şi: Ion Predescu, fost judecător CCR, audiat la Parchet în dosarul "Erata la referendum"

COMUNICAT PÎCCJ

"Având în vedere interesul reprezentanţilor mass-media precum şi unele informaţii neconforme cu realitatea apărute în spaţiul public privind obiectul şi modul de constituire al dosarului penal 597/P/2013 (denumit „dosarul Erata” de către presă), Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

•          Dosarul penal aflat în lucru la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost constituit la data de 30.09.2013, ca urmare a plângerii penale formulate de către persoana fizică C.C.

•          Prin rezoluția emisă la data de 11.10.2013, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale față de şase judecători ai Curţii Constituţionale, respectiv Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Iulia Antonela Motoc și Puskas Valentin Zoltan, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 din Codul penal anterior, reținând incidența dispozițiilor art. 228, alin. (4), rap. la art. 10, litera a) din Codul de procedură penală anterior (fapta nu există).

•          Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale adoptate în cauză, persoana fizică C.C. a formulat plângere, ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția emisă la data de 26.11.2013 de către procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

•          Ulterior, prin sentința penală nr. 529/04 iunie 2014, pronunțată în dosarul nr. 5748/1/2013 al Înaltei Curți de Casație şi Justiție, instanţa a admis plângerea formulată de C.C. împotriva rezoluției din 11 octombrie 2013, soluția atacată fiind desființată, iar cauza trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, Secția de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată.

Citeşte şi: Augustin Zegrean, la ieşirea de la Parchet: Am fost audiat în calitate de martor

•          Instanța de judecată a reținut că "în speță, deși exista obligația de a desfășura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate că obligația investigării faptelor este una de mijloace și nu de rezultat, în cazul de față lipsește ancheta însăși (nu există nici un mijloc de investigare a plângerii). În consecință, deși plângerea formulată nu este, în mod vădit lipsită de bază factuală (se întemeiază pe constatări publicate în M.Of. nr. 616 din 27 august 2012), soluția de neîncepere a urmăririi penale, prin care se constată inexistenţa faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susținerile petentului”.

•          Pe data 29 iulie 2014, dosarul cu numărul 5748/1/2013, al Înaltei Curţi de Casaţie şi  Justiţie - Secția Penală, a fost trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, fiind repartizat spre soluţionare.

•          Prin ordonanţa din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art.246 Cod penal anterior, iar la data de 8 iunie 2015 s-au extins cercetările, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, prev. de art. 289 alin. 1 şi art. 291 Cod penal anterior, cu aplic. art. 5 Cod penal anterior.

•          În prezent, având în vedere criticile formulate de instanţa de judecată şi conformându-se dispoziţiilor acesteia, procurorul efectuează acte de urmărire penală."

Citeşte şi: Judecătorul CCR Aspazia Cojocaru, explicaţii la Parchetul General în dosarul Erata

Procurorii Parchetului General au redeschis un dosar în care investighează modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis în anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă au constatat că din acea hotărâre lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012.

După publicarea hotărârii, a fost adăugată o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, şi anume, peste 18 milioane de români. Prin această erată a fost blocată iniţiativa Guvernului de a efectua un minirecensământ pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii plecaţi din ţară de mai mult timp. Erata respectivă a fost întocmită şi semnată de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare către Guvern şi Monitorul Oficial.

Citeşte şi: Dezvăluiri BOMBĂ! Cum a fost salvat Traian Băsescu de votul de la Referendum