Parlamentarii, judecaţi ca oameni de rând

Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat un amendament prin care este eliminată competenţa exclusivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a judeca speţele parlamentarilor, urmând ca cercetarea acestora să poată fi realizată de instanţele comune. Membrii Comisiei de revizuire au adoptat cu majoritate de voturi eliminarea din textul Legii fundamentale a următoarei prevederi: "urmărirea şi trimiterea în judecată penală a parlamentarilor se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie". Astfel, în Constituţia revizuită ar rămâne prevederea că "deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor".

Deşi amendamentul elimină definitiv o prevedere controversată care în trecut era etichetată drept un privilegiu pentru parlamentari, o parte a clasei politice şi a mass-media au sărit ca arse pentru a critica noua formulă, invocând faptul că se creează o superimunitate pentru demnitari. Desigur, este o abordare demagogică fiindcă sensul noului amendament este cu totul altul.

Astfel, parlamentarii împotriva cărora vor fi deschise anchete şi acţiuni ale justiţiei vor fi judecaţi ca oameni de rând, în instanţele comune, respectându-se principiul constituţional care statuează că “nimeni nu este mai presus de lege”. Prin urmare, nu poate fi vorba despre asigurarea unei protecţii în faţa legii, ci dimpotrivă, sunt create premisele pentru ca aleşii să răspundă în faţa justiţiei asemeni oricărui alt cetăţean.

Noua prevedere este în acord cu practica judiciară din statele UE, acolo unde nu există “discriminari” în ceea ce priveşte deferirea cetăţenilor care încalcă legea către instanţele de judecată. Astfel, interpretările conform cărora judecarea demnitarilor exclusiv la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie i-ar fi favorizat pe parlamentari sunt infirmate, iar România se aliniază normelor existente în statele UE care au deja o tradiţie a statului de drept mult mai bogată decât ţara noastră. Este vorba despre preluarea unui model care şi-a dovedit eficienţa şi care poate fi implementat cu succes şi în practica judiciară românească.

În lumina acestor argumente, tentativele de speculare într-un registru populist a unui amendament constituţional care nu face decât să adecveze justiţia din România la modele care şi-au dovedit performanţa în ţările UE va avea ca efecte decredibilizarea celor care utilizează această retorică. În plus, noul amendament respectă recomandările Comisiei de la Veneţia şi al Comisiei Europene privind asigurarea unei justiţii transparente şi în acord cu obiectivele asumate de România privind combaterea viguroasă a corupţiei.