Parlamentul European a votat Directiva anti-fumat. Când dispar ţigările mentolate de pe piaţa românească

Totodată, potrivit legii care a trecut de legislativul european, ţigările electronice vor putea fi vândute doar dacă vor invoca beneficii asupra sănătăţii. Foarte important, însă, decizia nu este definitivă, ea trebuind să treacă şi de Consiliul Uniunii Europene, cea de-a doua instituţie implicată în mecanismul de codecizie a Uniunii Europene. Astfel, după votul de marţi, urmează negocieri dificile şi îndelungate cu Consiliul UE pentru o versiune finală a Directivei anti-fumat.

Scopul controversatei legi este de a descuraja fumatul în rândul tinerilor. Raportorul Linda McAvan, eurodeputatul responsabil de acest proiect de lege, a declarat că aceste măsuri sunt necesare, ţinând cont de faptul că incidenţa fumatului în rândul tinerilor este tot mai mare. „Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că majoritatea fumătorilor din statele membre sunt tineri. Trebuie să stopăm acest fenomen”, a mai spus McAvan, potrivit Parlamentului European.

Reacţia ministerului Sănătăţii la decizia luată astăzi de PE: ”Comentez această decizie ca ministru al Sănătăţii”

Contactat de gândul, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a precizat că susţine orice decizie a Parlamentului European dacă aceasta este în beneficiul populaţiei. „Ştiu că există diferenţe de opinii în ceea ce priveşte această directivă între raportul care a ieşit de la comisie din Parlament şi ceea ce doreşte Comisia Europeană. Orice prevedere care înseamnă reducerea fumatului mai ales în rândurile tinerilor este binevenită. Orice prevedere care are ca scop reducerea fumatului în rândul populaţiei este binevenită, pentru că în felul acesta se micşorează riscurile cauzate de fumat”, a declarat şeful de la Sănătate.

În urmă cu patru luni Guvernul României, prin vocea fostului ministru al Economiei, Varujan Vosganian, cerea Comisiei Europene să nu interzică ţigările sibţiri, pe cele lunigi sau mentolate, motivând că astfel bugetul ţării noastre ar fi mai mic cu un miliard şi jumătate de lei, numai din accize.

Întrebat ce anume a determinat Executivul să îşi schimbe punctul de vedere, Nicolăescu a punctat: „Nu îmi daţi exemplu ce a spus un minister sau altul. Eu vorbesc numai din punctul de vedere al ministerului Sănătăţii, pentru că aici este lucru care mă interesează pe mine în mod deosebit”.

Ce se schimbă în legislaţia europeană privind fumatul

● 65% din suprafaţa pachetului de ţigări va trebui să fie acoperită cu avertismente privind riscurile pentru sănătate. Aceste avertismente trebuie să fie menţionate atât pe faţa, cât şi pe spatele pachetului de ţigări. În prezent, avertismentele privind riscurile la care se expun persoanele care fumează ocupă între 30% (faţă) şi 40% (verso) din suprafaţa pachetului de ţigări. În prima versiune, cea a Comisiei, avertismetele de sănătate trebuiau să acopere 75% din suprafaţa pachetului de ţigări.

● Ţigările electornice vor putea fi cumpărate doar dacă respectă anumite reguli. Astfel, acestea vor putea fi vândute doar dacă invocă proprietăţi curative sau preventive. Cele care nu au aceste menţiuni vor trebuie să conţină maxim 30 de mg/ml de nicotină şi să fie însoţite de avertismente privind riscurile asupra sănătăţii. Mai mult, aceste dispozitive nu vor mai putea fi vândute persoanelor sub 18 ani.

● O serie de aditivi, dar şi de arome vor fi interzise, se mai arată în propunerea legislativă care a fost votată astăzi de parlamentul European. Astfel, vor fi interzise de la comercializare ţigările cu aromă de mentă sau de fructe. Prin această decizie se doreşte ca ţigările să nu mai fie atractive pentru tineri.

Fumatul ucide aproape 700.000 de europeni anual

Propunerea de revizuire a actualei legislaţii europene urmăreşte să tragă un semnal de alarmă asupra consecinţelor negative ale consumului de tutun (diferite tipuri de cancer, afecţiuni cardiovasculare, risc crescut de orbire, impotenţă, fertilitate redusă, impact asupra fătului nenăscut etc.).

"Tutunul este cea mai importantă cauză de moarte prematură în UE, fiind responsabil de aproape 700.000 de decese în fiecare an. Propunerea se concentrează asupra începerii consumării produselor din tutun, în special de către tineri, luând în considerare faptul că 70% din fumători încep să fumeze înaintea vârstei de 18 ani, iar 94% înaintea vârstei de 25 de ani", se arată în textul Parlamentului European.

Ce urmează acum: când va deveni directiva anti-fumat lege românească

Potrivit Tratatului de la Lisabona, Parlamentul şi Consiliul UE au putere de codecizie, adică adoptă legi împreună. Comisia Europeană, care are iniţiativa legislativă, a propus această directivă în 19.12.2012. Propunerea Comisiei a primit aviz favorabil în comisia de Mediu şi Sănătate Publică (ENVI) a Parlamentului European, în 10 iulie 2013.

O directivă europeană stabileşte obiectivele care trebuie atinse de cele 28 de state membre, dar lasă mijloacele la latitudinea autorităţilor naţionale, a căror sarcină este adaptarea legislaţiei europene la cea naţională. Aceasta înseamnă, în cazul directivei anti-fumat, că, spre exemplu, România are o marjă de manevră pentru a adapta această lege, dacă ea va trece şi de Consiliu. Vezi aici întregul parcurs legislativ al Directivei anti-fumat.

După votul de marţi, raportorul Linda McAvan are mandat să negocieze cu Consiliul pentru versiunea finală legii.

Cum Consiliul a stabilit deja, în interiorul miniştrilor celor 28, că se va opune interzicerii ţigaretelor slim, negocierile care încep acum vor fi deosebit de dure şi ar putea dura mai multe luni. Un punct în care ambele instituţii sunt de acord în acest moment este interzicerea ţigărilor mentolate şi cu alte arome şi impunerea unor avertismente mai mari pe pachete. După cum este normal, este de aşteptat ca şi în interiorul Consiliului să fie poziţii diferite, fiecare stat având propriile interse.

Spre exemplu, România nu este avantajată de trecerea amendamentului privind ţigările slim şi cele mentolate, întrucât acestea reprezintă 15% din piaţa totală românească. În plus, pentru ţara noastră, accizele - care provin şi din industria tutunului - au adus încasări de 9,9 miliarde de lei la bugetul de stat în primul semestru din 2013. În anul precedent, încasările din accize au fost de 20,1 miliarde de lei, respectiv 3,4% din PIC şi 10,5% din venturile totale colectate la bugetul de stat, potrivit datelor făcute publice în execuţia bugetului general consolidat pe 2012 şi primul semestru din 2013.

Totuşi, chiar şi în varianta puţin probabilă că legea va trece de Consiliu în varianta în care a plecat marţi din Parlament, va mai dura până ca ea să fie integrată în legislaţia românească. Mai exact, din momentul în care Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European adoptă această lege (cel mai probabil, în prima parte a lui 2014), cele 28 de state membre au 18 luni la dispoziţie pentru a adapta directiva la legislaţia naţională - şi a o face, deci, lege românească. Pe urmă, producătorii au trei ani pentru a renunţa la ţigările aromate, iar termenul se extinde cu încă cinci ani pentru ţigaretele mentolate. Aceasta înseamnă că, în cel mai rău caz pentru industria tutunului din România, ţigările mentolate vor dispărea de pe piaţă în 2023.