La primul punct al ordinii de zi figurează alocuţiunea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pe tema "Viitorul Europei". La discursul preşedintelui CE au fost invitaţi şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene şi ale statelor candidate.
Ulterior, parlamentarii se vor pronunţa prin vot asupra proiectului de hotărâre privind constituirea unei comisii speciale de anchetă a modului în care au fost organizate şi s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale din 2009. Proiectul a figurat iniţial pe ordinea de zi a plenului reunit din 26 aprilie însă a fost retrimis comisiilor juridice pentru a reface raportul în condiţiile în care Parchetul General a declanşat o anchetă penală in rem pe acest subiect.
În noua formă, proiectul de hotărâre conţine un amendament menit să evite suprapunerea obiectivelor comisiei cu ancheta începută de Parchetul General. PNL şi USR au votat împotrivă, liberalii anunţând că iau în calcul contestarea Hotărârii de înfiinţare la CCR, în cazul adoptării ei de către plenul reunit al Parlamentului.
Raportul comisiei a fost adoptat cu 16 voturi "pentru", nouă "împotrivă" şi o abţinere. Principala modificare faţă de forma iniţială a raportului este un amendament propus de către preşedintele Comisiei juridice a Camerei, Eugen Nicolicea (PSD) care prevede că membrii comisiei nu vor ancheta elementele care au generat suspiciuni de abuz în serviciu şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, suspiciuni care au declanşat ancheta penală in rem a Parchetului General.
"Nu pot face obiectul comisiei de anchetă acele aspecte care vizează începerea urmăririilor penale în infracţiunile prevăzute în clar în comunicatul Parchetului de pe lângă ÎCCJ. În clarificarea obiectivelor au mai fost aduse nişte nuanţări (...) În momentul în care se va întâmpla ca noi să găsim nişte aspecte care ar putea să aibă conotaţii penale sau ar putea să intre în obiectul de anchetă prevăzut prin aceste comunicate sau cele care vor fi date, Parlamentul întrerupe controlul pe aceste controlul pe aceste subiecte şi trimite toate documentele către Parchet, pentru că respectăm seapraţia puterilor în stat", a declarat Eugen Nicolicea.
Un al doilea amendament adoptat a fost cel propus de Steluţa Cătăniciu (ALDE) potrivit căruia printre obiectivele comisiei se află determinarea posibilei implicări în procesul electoral a unor instituţii sau persoane fără ca acestea să aibă drept "sau în decizii politice ce exced atribuţiile stabilite prin lege pentru aceste instituţii". Restul amendamentelor adoptate au vizat tot definirea obiectivelor comisiei de anchetă.
Parlamentarii USR şi PNL au votat împotriva tuturor amendamentelor şi au contestat constituirea comisiei de anchetă despre care au spus că este nelegală, iar proiectul de hotărâre a Parlamentului conţine elemente de neconstituţionalitate.
Plenul reunit va dezbate şi două proiecte de hotărâri care nu au mai putut fi dezbătute în şedinţa de marţi din cauza lipsei de cvorum. Este vorba de numirea noului preşedinte al ANCOM şi revocarea lui Mişu Negriţoiu din cadrul ASF.
Pentru funcţia de preşedinte al ANCOM a fost propus Adrian Diţă, care ocupă, din noiembrie 2015 până în prezent, funcţia de director de afaceri publice în cadrul Telekom România. Totodată, din martie 2011 până în prezent, are şi funcţia de director în cadrul Romconnection Consulting, potrivit contului de LinkedIn. În perioada 2010-2011, a fost director de Coporate Affairs în cadrul International Railway Systems, grup controlat de omul de afaceri Cristian Burci. În perioada iunie 2004 – ianuarie 2010, a avut funcţia de director de Corporate Affairs în cadrul Vodafone România.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, în 27 aprilie, că s-a înţeles cu preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, asupra faptului că Mişu Negriţoiu trebuie demis cât mai repede de la conducerea ASF, deoarece aceasta este o instituţie importantă care nu trebuie să funcţioneze ca şi cum ar fi „moşia" unuia sau unora.
Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că nu înţelege motivele pentru care se doreşte revocarea sa din funcţie, iar o decizie în acest sens " este ilegală şi contestabilă", el preferând să iasă "scos de politicieni, decât de DNA".
Mişu Negriţoiu a ajuns preşedinte al ASF la 1 aprilie 2014, cu sprijinul PSD, care a votat masiv în Parlament numirea sa. Negriţoiu a venit la conducerea ASF în locul lui Dan Radu Ruşanu, care şi-a dat demisia de la şefia autorităţii din arestul poliţiei, în martie 2014, în condiţiile în care era arestat pentru 30 de zile în dosarul Carpatica - ASF.
În perioada mai 1997 – aprilie 2014, Negriţoiu a lucrat în cadrul ING România, potrivit profilului de LinkedIn. În perioada 2010-2012, el a ocupat funcţia de director general al băncii, iar între septembrie 2012 şi aprilie 2014, a fost preşedintele ING Bank România.
NOOBZ.ro