Paşca Palmer: Am reuşit rezolvarea a 8 proceduri de infringement. România ar fi plătit amenzi de un milion de euro pe zi

'Pe durata mandatului meu s-au luat 300 de măsuri, deci practic o decizie la fiecare 26 de ore. Au fost unele decizii considerate istorice, precum declararea Parcului Natural Văcăreşti ca arie naturală protejată urbană, am stopat pentru prima dată împuşcarea carnivorelor mari. Este un an în care am plasat opt proceduri de infringement pentru care am fi avut de plătit un milion de euro pe zi. De asemenea, am îndeplinit opt condiţionalităţi ex-ante pentru a putea accesa fonduri europene pentru anul 2016 - 2020. În ceea ce priveşte carnivorele mari, pot spune că am găsit multe lucruri la sertar, practic 720 de dosare nerezolvate din anul 2014, neachitate. La ora actuală, dintre acestea s-au achitat peste 600', a spus Paşca Palmer.

Potrivit ministrului Mediului, cele mai importante priorităţi au vizat pădurile, biodiversitatea şi economia verde.

'Au fost 400 de zile de mandat în care am făcut destul de multe lucruri. La Ministerul Mediului s-au realizat foarte multe lucruri care nu s-au făcut de foarte mulţi ani, fără falsă modestie. Contextul a fost unul mult mai dificil faţă de alte condiţii politice. La momentul la care am preluat acest mandat, a fost o schimbare total neprevăzută în parcursul meu profesional. Nu am ezitat nicio secundă, când premierul mi-a solicitat acest lucru (postul de ministru al Mediului, n.r.), deşi aveam un program bine stabilit, cu familia. Am simţit, însă, că pot aduce ceva din experienţa mea. Cele 400 de zile le-am privit ca pe o provocare. În primele zile ale mandatului, am fost loviţi de mai multe crize şi ne-am dat seama că nu putem doar petici nişte lucruri, ci că trebuie să facem o reformă mai serioasă. Atunci, am stabilit nişte priorităţi, cea mai importantă fiind pădurile, apoi biodiversitatea şi, nu în ultimul rând, cea a economiei verzi', a subliniat Cristiana Paşca Palmer.

Palmer a preluat mandatul de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor în noiembrie 2015, după ce comisiile reunite de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat au acordat aviz favorabil.

'Pot să vă asigur că unul dintre lucrurile pe care mi le doresc este ca mediul să crească atât în partea guvernamentală, cât şi în cea a populaţiei ca importanţă, să nu mai fie Cenuşăreasa. De ce România este ultima în materie de mediu este o întrebare pe care vreau să v-o adresez dumneavoastră, care aţi fost la guvernare până acum. Sunt multe probleme specifice şi aş dori să-mi acordaţi un răgaz să discut şi cu specialişti', afirma, în cadrul audierilor, ministrul propus al Mediului, Apelor şi Pădurilor.

După mandatul de ministru al Mediului, Paşca Palmer va ocupa, începând din primăvara anului 2017, funcţia de Secretar Executiv al Convenţiei ONU pentru Diversitate Biologică (CBD) şi îi va succeda brazilianului Braulio Ferreira de Souza Dias, cel care va mai ocupa acest post până în februarie 2017.

Funcţia de Secretar Executiv al Convenţiei ONU pentru Diversitate Biologică (CBD) reprezintă o poziţie de înalt nivel, cu rang de Asistent Secretar General ONU (UN Assistant Secretary General), fiind, de altfel, şi cel mai important post pe care un reprezentant al României l-a deţinut vreodată în sistemul ONU.

Site-ul ONU menţionează că Paşca Palmer a ocupat funcţia de şef al Unităţii Mediu, Schimbări Climatice şi Resurse Naturale de la Comisia Europeană, Directoratul General Cooperare Internaţională şi Dezvoltare (DG DEVCO), Bruxelles, în perioada 2011 - 2015.

De asemenea, ministrul român al Mediului a fost analist pentru politici în Relaţii Internaţionale şi Balcanii de Vest, în cadrul Directoratului General pentru Acţiune Climatică, în intervalul 2010 - 2011.

Cristiana Paşca Palmer s-a născut în anul 1968, deţine un Masterat în Ştiinţe pentru sisteme ecologice şi managementul capitalului natural şi un Doctorat în Filosofie pe relaţii internaţionale şi dezvoltare economică, obţinut la Fletcher School of Law and Diplomacy, Universitatea Tufts, SUA.