PDL face eforturi disperate să scape de ”prietenia” popularilor

Privind în retrospectivă ne putem întreba dacă în legătură cu PMP nu ar fi fost mai profitabilă păstrarea unui văl de mister, măcar de dragul avantajului conferit de surpriza și impactul lansării. Se dovedește acum că acel tsunami de bârfe și speculații care a precedat lansarea nu a reprezentat neapărat ceva benefic, pregătind terenul pentru lupte meschine și ciocnirea orgoliilor ariviste.

Detaliul a fost sesizat chiar și de Elena Udrea, care a criticat pe rețelele de socializare relația conflictuală în care au intrat automat cele două formațiuni de dreapta:

"Ieri s-a anunţat că Mişcarea Populară a cerut înscrierea ca partid politic. Teoretic, concluzia ar fi că dreapta se întăreşte. Doar că ieri am văzut cum liderii MP au atacat PDL, liderii PDL au atacat Mişcarea Populară. Nimic la adresa actualei puteri, faţă de care se presupune că ar trebui să fim cu toţii în opoziţie... Ce distracţie în USL! Pe bună dreptate cei care îşi doresc un proiect politic puternic, unic pe zona de centru dreapta al politicii românești pot spune «Nu poţi face lucruri mari, cu oameni mici»", a conchis Udrea, pe Facebook.

Aparent se dorește salvarea aparențelor, o serie de concepte generoase referitoare la unirea și întărirea dreptei făcându-se auzite prin vocea Elenei Udrea. În realitatea, singura informație valoroasă constă în îngrijorarea îndreptățită pe care o expune aceasta referitor la percepția publică negativă a electoratului față noua echipă. Sintagma ”oameni mici” uzitată de Udrea este, de fapt, un eufemism și se referă mai mult ca sigur la teama că noua formațiune riscă să fie privită ca un partid al traseiștilor politici, nu foarte diferit de PP-DD, de pildă.

Este greu de estimat ce au urmărit și mai ales unde au greșit artizanii acestei noi formațiuni. În mod evident coagularea dreptei este un simplu un pretext pentru o nou partid salvator, iar  acest lucru  nu se putea realiza printr-o simplă schimbare la fațadă, prin culori și sigle noi, dovadă stă și eșecul unei încercări asemănătoare, ce a precedat campaniile electorale din 2012. Pe de altă parte putem intui și de ce nu au optat pentru o naștere violentă, prin conflict și schismă politică. Dreapta a fost lovită atât de grav în procesul electoral încât orice conflict ulterior între puținii membri rămași ar fi riscat s-o destabilizeze fatal și iremediabil în structura sa. La un anumit nivel intuim că s-a decis pentru o desprindere încetinită, prin care noua formațiune ar fi orbitat în jurul muribundului PDL exact cât ar fi fost nevoie ca să-l sece de ultimele resurse. Pare foarte verosimil ca Blaga să fi ghicit aceste intenții și, prin ultimele sforțări de care mai sunt capabili liberal-democrații, să încerce să salveze PDL de la îmbrățișarea vampirească a micuțului PMP. Vasile Blaga nu s-a lăsat impresionat de ploaia de minciunele populare, nici măcar după ce pe firmamentul politicii autohtone a fost proiectat un neverosimil și prematur curcubeu al unificării tuturor formațiunilor de dreapta... Episodul primarilor dezertori a fost un duș rece, care a survenit la timp, dezmeticind pe mulți. Formațiunile dreptei nu se coagulează și nici nu se unifică. Este vorba de un simplu proces de canibalizare.

Cu siguranță că o parte din puterea lui Blaga vine și din declarația lui Funzăverde, despre o posibilă apropiere de liberali. Această alternativă nesperată le-a arătat practic liberal-democraților luminița de la capătul tunelului. Poate fi ieșirea la lumină sau, în egală măsură, o locomotivă care-i va zdrobi, nici nu contează. Important este că liberal-democraților li s-a arătat speranța, când se așteptau mai puțin.

Această teorie ar justifica deopotrivă și mișcarea puternic centrifugă dintre cele două formațiuni, cât și poziția confuză a unor lideri precum Elena Udrea, Preda sau EBA, surprinși între acestea.

Pe măsură ce se duc de râpă planurile inițiale, prin care se dorea menținere a PMP într-o vecinătate profitabilă cu liberal-democrații, vedem cum aceștia depun eforturi notabile să salveze măcar aparențele, forțând propria excludere din PDL. Pe termen scurt, singurul lucru de care se mai agață Elena Udrea, Preda și EBA în momentul de față este speranța de a se vedea excluși de Blaga, pentru a se putea ralia la PMP ca dizidenți exilați și nu ca traseiști politici.