PDL și-a găsit premier
Sinecura primită de Cătălin Predoiu riscă să agite și mai mult apele în PDL, în contextul în care fostul ministru al Justiției le-o ia astfel înainte unor politicieni care au dus până acum greul în formațiunea democrat-liberală.
La sfârșitul săptămânii trecute, în încercarea de a contracara imaginea lăsată de dezertările pe bandă rulantă care au afectat formațiunea democrat-liberală în ultima perioadă, conducerea PDL a anunțat înscrierea în partid a unor nume cu rezonanță. Numai că, la fel ca în bancul biblic cu evangheliștii, în loc de un val de noi veniți, PDL și-a îmbogățit echipa doar cu... Cătălin Predoiu.
Înscrierea lui Cătălin Predoiu în formațiunea democrat-liberală este un gest formal. Prin pozițiile publice adoptate, dar și prin funcția de ministru al Justiției pe care a deținut-o în perioada guvernării PDL, Cătălin Predoiu nu mai avea de mult timp imaginea unui tehnocrat independent. În schimb, dincolo de traseismul de la PNL la PDL, Cătălin Predoiu s-a evidențiat prin critici virulente la adresa USL, dintre care unele au mers în unele cazuri până la absurd.
Un exemplu în această direcție este faimoasa acuzație de blat între Comisia Europeană și cabinetul de la București pe tema Mecanismului de Cooperare și Verificare. Acuzația, în mod evident ridicolă, a trecut relativ nebăgată în seamă pe vremea când Cătălin Predoiu era doar un analist ”independent” specializat pe probleme de justiție. Semnalul transmis capătă însă o cu totul altă greutate în condițiile în care, între timp, Cătălin Predoiu a fost nominalizat drept candidatul PDL la funcția de prim-ministru. Prin alegerea făcută, PDL se raliază implicit criticilor exprimate de Cătălin Predoiu și transmite astfel încă un semnal extrem de prost către Bruxelles.
Nici în plan intern, nominalizarea lui Cătălin Predoiu ca premier al guvernului ”din umbră” nu aduce prea multe avantaje PDL. Chiar dacă a fost pentru câteva zile inclusiv premier interimar, Cătălin Predoiu este un personaj cu notorietate scăzută, cunoscut mai degrabă doar în cercurile de specialiști. Iar în aceste cercuri, imaginea lui nu este foarte bună, în condițiile în care, ca ministru al Justiției, are un palmares mai degrabă negativ. Printre ”realizările” sale se numără eșecul în a convinge Comisia Europeană că România merită să iasă de sub supraveghere pe domeniul justiției și promovarea Codurilor de Procedură Penală și Civilă, a căror aplicare a stârnit mari probleme celor care activează în sistem. Dar, poate cel mai grav pentru un ministru al Justiției este că pe perioada mandatelor sale percepția asupra corupției din sistem a continuat să se înrăutățească, în contextul în care contractele frauduloase cu statul în favoarea clientelei politice PDL-iste au proliferat.
E foarte probabil că parașutarea sa în funcția de prim-vicepreședinte al PDL și numirea sa ca premier ”din umbră” să fie o formă de răsplată pentru faptul că a închis ochii la aceste contracte. Dar, tocmai din această cauză, Cătălin Predoiu este o alegere proastă pentru formațiunea democrat-liberală, reamintind românilor de vremea când PDL-iștii încălecaseră justiția pentru a-și pune la adăpost afacerile ilicite cu banii statului. Mai mult, sinecura primită de Cătălin Predoiu riscă să agite și mai mult apele în PDL, în contextul în care fostul ministru al Justiției le-o ia astfel înainte unor politicieni care au dus până acum greul în formațiunea democrat-liberală.
De unde putem trage concluzia că PDL-ului i-ar fi fost mai bine fără un premier ”din umbră”, în actuala conjunctură în care din marele PDL a rămas doar umbra.