Pe băsiști îi roade invidia: cum îndrăznește guvernul să-i sprijine pe români?!
Prefăcându-se că nu înțeleg rostul unor măsuri care reprezintă în fond însăși motivația profundă pentru care românii au votat în 2012 o uniune politică coagulată în jurul celui mai puternic partid din România, întâmplător și social-democrat, echipa de balet politic din jurul președintelui Traian Băsescu este roasă deopotrivă de invidie și de frustrare.
Invidia este firească și transpare din toate comentariile și atacurile prin care se atacă ideea că măsura înjumătățirii ratelor ajută deopotrivă băncile și deblochează aproximativ 4 miliarde de lei destinați altminteri achitării ratelor. Udrea și compania se îngălbenesc de ciudă și de nervi că măsura promovată de premierul Ponta ar putea avea priză la populație. Toți și-au pus mânecuțele de conțopist, trecând la socoteli savante, iar cine n-a găsit la repezeală vreo diplomă de economist rătăcită prin sertare, și-a desenat una... Astfel aflăm amuzați că măsura este mită cu scop electoral și că nu va încuraja consumul, dimpotrivă. Dar cei care perorează astfel, ex cathedra, uită voit câteva detalii semnificative: în primul rând că Guvernul dă dacă are de unde și cum această echipă și-a câștigat cu greu stabilitatea și credibilitatea economică și a evitat permanentul sabotaj politic din partea adversarilor tocmai prin rezultate economice remarcate și/mai ales din străinătate, ne îndoim că și-ar risca cu atâta nonșalanță avantajele dobândite, tocmai în prag de campanie electorală.
În al doilea rând, să nu uităm că această guvernare are o componentă clară, social-democrată. Dacă nu slăbesc ei șurubul strâns fără minte și măsură de așa-zisă dreaptă a lui Băsescu, atunci cine? Dacă această dreaptă aluvionară nu a avut nicio coerență dogmatică, funcționând la bunul plac autocratic al președintelui, de ce ar fi obligată și stânga, respectiv dreapta tradițională a liberalilor să fie la fel de lipsite de coloană vertebrală politică? Victor Ponta nu face, în fond nimic ce ar contravine doctrinei de stânga proprie partidului său. Propagandei vituperante i se adaugă , din păcate și opinia mult mai credibilă a unui jurnalist de talia lui C.T.Popescu, care afirmă negru pe alb că:„Măsura îi vizează pe oamenii săraci care văd că statul dă. Văd mărinimia lui Ponta. Aşa ceva vine dinainte de 1989, este sindromul buteliei. În fond e vorba de suta de lei a lui Nea Nicu. (...) Socoteala s-ar putea să fie destul de eficientă. Baza sunt săracii în general, până una alta electoratul majoritar”.
Așa să fie? Nu ne putem împiedica să remarcăm că ”mărinimia” lui Ponta este posibilă și iese în evidență pentru că a fost precedată de cele mai dure și impopulare măsuri economice de la Ceaușescu încoace, de care se face vinovt Traian Băsescu și prea-supusele sale echipe guvernamentale. Aceștia sunt cei care, într-adevăr, au lovit cu sete nejustificată în cei mai slabi și în cei mai săraci. Stăm și ne crucim, căci de la luciditatea editorialistului de la Gândul aveam până acum mari pretenții: bine, domnule ziarist, dar de când a devenit așa un păcat de neiertat să-l ajuți pe cel mai slab și pe cel mai sărac? De când ați devenit exponentul unui asemenea elitism pernicios și fără căutare în România? Sau considerați că un colos politic precum PSD chiar are ceva de câștigat electoral, prin impunerea unor măsuri rectificatorii destul de limitate ca amploare și amplitutidine. Vi se pare că guvernul Ponta a dat cu două mâini, așa cum a luat guvernul Băsescu-Boc-MRU?
Și chiar de ar fi așa, presupunând că, economic vorbind, acest guvern se întinde mai mult decât îi ajunge pătura... De când un analist de talia lui CTP face procese de intenție cu referire la un viitor despre care, sincer, nu prea putem să spunem nimic? Guvernul Ponta a performat din punct de vedere economic până acum, în limite rezonabile având în vedere tirul nejustificat cu mizerii la care a fost supus de anturajul președintelui, care nu are niciun interes ca actuala formulă politică să reușească. Să nu tăiem craca pe care stăm și să nu judecăm viitorul guvernului Ponta mai aspru decât judecăm trecutul guvernelor PDL.