Pe ce loc începe România anul 2014?

Creşterea economică a României pe ultimul trimestru al anului 2013 aduc România pe primul loc în Uniunea Europeană. România are o creştere de 1,6% pe trimestrul trei şi este urmată de Letonia 1,2% şi de Marea Britanie şi Ungaria care au obţinut fiecare o creştere de 0,8%.

Cifrele plasează România în pole-position-ul UE în ceea ce priveşte creşterea economică înregistrată în ultimul an. Vestea este cu atât mai bună cu cât ţintele pe care ni le-am asumat în materie de deficit structural şi bugetar au fost respectate de actuala administraţie.

PIB-ul României a fost cel mai mare înregistrat în ultimii ani, depăşindu-l pe cel din 2008, iar creşterea de 4,1% a acestuia faţă de anul trecut  urcă din nou România pe primul loc în clasamentul UE.

Ce trebuie să se întâmple cu acest mesaj? Simplu, trebuie să meargă mai departe şi să fie propagat pentru a obţine maximul din efect pozitiv pe care un mediu economic stabil şi în expansiune îl poate aduce. Investiţiile sunt necesare pentru menţinerea unui flux continuu în  economia din România care, după cum ştim are spaţiu suficient de creştere. Dacă politicul va rămâne singurul criteriu pe care ne bazăm când preluăm anumite date şi le ignorăm pe altele atunci ratăm o ocazie bună de a propaga, pentru prima oară după foarte mult timp un mesaj pozitiv despre economia din românia. Nu am mai auzit de foarte mult timp ca România să se plaseze măcar în top 3 UE, în ceea ce priveşte indicatorii economici, investitorii potenţiali nu trebuie să fie privaţi de astfel de ştiri pozitive.

Valurile alarmiste de la sfârşitul anului trecut anunţau o apocalipsă a preţurilor în principal datorită inflaţiei. Într-adevăr prima jumătate a anului trecut a fost marcată de o inflaţie uşor peste media europeană dar, conform rapoartelor BNR, începând cu luna august, rata inflaţiei a început pe un trend descendent ajungând acum la puţin peste 2%. Şi în 2014 BNR prognozează o inflaţie foarte mică ceea ce nu ar justifica deloc scumpiri.

Din aceste motive putem să sperăm ca începând cu acest an preţurile să scadă şi valoarea veniturilor românilor să crească. Aceasta fiind încă o ştire care trece pe sub radarul media.

România are o economie ancorată foarte bine în prezent şi cu perspective foarte bune pentru viitor. De ce? Pentru că am reuşit să ajungem la o rată de absorbţie a fondurilor europene de 33%, mul mai mare decât cea înregistrată în ultimii 6 ani, pentru că am reuşit să menţinem un nivel foarte ridicat al exporturilor, în special cele industriale şi pentru că se începe vizibil o politică de încurajare a consumului care duce evident la relansarea economiei.

Pentru 2014 România poate are capacitatea să aducă în economie încă 5 miliarde din banii europeni, are capacitatea de a creşte producţia de automobile pentru export şi are capacitatea şi potenţialul de a continua investiţiile susţinute în agricultură, un alt motor puternic de creştere economică.

Capacităţile şi potențialul pe care România îl are acum, la începutul anului 2014 ne plasează în top-ul statelor din UE. Este foarte important ca acest potenţial să nu fie frânat, intenţionat sau nu, de cei care au dat dovadă de atâtea ori că sunt în stare de orice pentru a-şi îndeplini interesul politic.  

Creşterea economică a României pe anul 2013 ajunge la 3%, creştere apreciată şi de prestigioasa publicaţie britanică The Economist. Până şi cele mai optimiste prognoze de pe parcursul anului trecut au fost depăşite, spre exemplu, în prognozele FMI creşterea economică nu depăşea valoarea de 2%.

Datele statistice pun presiune destul de multă pe guvernanţi pentru a păstra un orizont de aşteptare destul de mare care s-a creat în jurul situaţiei economice de la noi. Presiunile vin atât din mediul intern cât şi din afară. Investitorii vor căuta un mediu economic stabil care să crească în mod constant pe parcursul următorilor ani, misiune destul de dificilă mai ales într-un an electoral.

Toate privirile vor rămâne aţintite asupra misiunii FMI care va ajunge în România pe 20 ianuarie. Este foarte probabil ca în urma vizitei să se traseze obiectivele economice clare pentru România anului 2014 mai ales pentru că acest an va fi primul în care CAS-ul la angajator scade. Chiar dacă premisele de creştere există, este nevoie de politici publice curajoase şi coerente pentru ca România să-şi păstreze locul în clasamentul european de la sfârşitul anului 2013 şi nu vorbim despre o misiune facilă. Totuşi, dacă politicile în materie de absorbţie a fondurilor europene continuă şi în exerciţiul bugetar 2014-2020 România ar putea avea un avantaj în interiorul regiunii care să o menţină pe locurile de top în UE.