Pe drumul cel bun: creştere economică, exporturi consistente, preţuri bune, an agricol îmbelșugat

Clasamentele destinate mediului economic la nivelul Uniunii Europene plasau România la sfârşitul anului trecut pe penultimul loc, în timp ce Bulgaria ţinea lanterna roşie. Informaţia nu este o noutate, de la intrarea în comunitatea europeană în 2007, ţara noastră, chiar şi folosind combustibil turbo, parafrazându-l pe ex-premierul Tăriceanu, nu iese din prăpastia ineficienţei economice. Poate reuşi Guvernul Ponta să performeze, iar România să părăsească poziţia ocupată timp de şase ani? Toate statisticile organizaţiilor internaţionale spun la unison că suntem pe drumul cel bun, ceea ce contează însă în mod real este percepţia omului de rând. Iar feedback-ul venit de la nivelul străzii este aspru dar obiectiv - ne-am revenit, dar mai e mult până departe.

Incapabilă să gestioneze criza economică, România guvernată de cuplul Băsescu - Udrea ne-a teleportat la începutul anului 2000, mai exact am coborât în 2 ani tot muntele urcat în 9. Guvernul PDL a intrat cu maceta în veniturile bugetarilor şi ale pensionarilor, a urcat TVA-ul la 24% - drept consecinţă mii de IMM-uri s-au sufocat intrând în faliment, nu a stimulat investitorii, iar absorbția fondurilor de la Bruxelles a atins un nivel ruşinos, de doar 7%. Lucrurile însă nu s-au oprit aici, domeniile strategice au fost căpuşate de băieţii deştepţi apropiaţi puterii pedeliste (în energie, la Hidroelectrica, în industrie - Oltchimul, infrastructură - CFR Marfă şi exemplele pot continua) sau lăsate de izbelişte - agricultura.

Acesta este tabloul apocaliptic zugrăvit de fosta putere în doar câţiva ani. Din acest punct a plecat economia noastră la jumătatea lui 2012. Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică reconfirmă evoluţia ascendentă a indicatorilor financiari. Potrivit INS, produsul intern brut a crescut cu 1,7% în primul semestru, comparativ cu anul precedent. Dinamica creşterii este constanta şi se situează la minim 0,3 procente trimestrial, ceea ce va determina un PIB în urcare de minim 2,3% la finalul anului.

Estimările în privinţa creşterii economice s-au modificat pe parcursul primelor șapte luni, de fiecare dată în plus. Fondul Monetar Internaţional a revizuit în urcare prognoza de la 1,6% la 2%, Banca Naţională i-a călcat pe urme, mergând pe aceleaşi cifre, analiştii Financial Times sau The Economist pariază pe 2,4%. Experţii în finanţe nu au luat în calcul două necunoscute - anul agricol foarte bun, nu bun cum se prognostica, dar mai ales nu au prevăzut ieşirea din criză a zonei euro, principala piață de desfacere a produselor românești.

Mai mult, atragerea fondurilor europene a ajuns la 21%, numai în luna iulie România a încasat peste 700 milioane de euro, sumă record de la intrarea în UE. Palatul Victoria a pus degetul pe rană - accelerarea absorbției se poate face numai prin mărirea personalului specializat în verificarea cererilor de finanţare şi rambursare ale proiectelor comunitare. Listele cu primii experţi care vor fi angajați de Executiv au ajuns deja la Ministerul Fondurilor Europene, anul 2013 fiind crucial pentru recuperarea întârzierilor, dar şi în perspectiva următorului cadru de programare financiară 2014-2020. Ministerul are ca obiectiv primordial diminuarea pierderilor la 31 decembrie. Potrivit unei propuneri a Comisiei Europene, România alături de Slovacia ar putea beneficia de un an în plus pentru a cheltui fondurile pentru perioada 2007-2013.

Cârcotaşii de serviciu aruncă mai nou în spaţiul public un non-sens: creşterea economică nu este sănătoasă. Orice novice ştie că dacă exporturile se dezvoltă, lucru lăudat cu jumătate de gură inclusiv de preşedinte, şi agricultura performează, argumentele contrare sunt puerile. Creşterea exporturilor angrenează mai multe rotiţe vitale în industrie: interes ridicat pentru produsele româneşti, menţinerea şi perfecţionarea calităţii mărfii, preocuparea antreprenorilor de a-şi extinde business-ul, implicit apariţia noilor locuri de muncă.

Agricultura, celălalt vector al dezvoltării în 2013, doboară câteva recorduri în această vară. Avem recolte bune la cereale şi în sectorul legumicol, foarte bune la plantele tehnice şi furaje. Perspective de asemenea optimiste sunt în silvicultură şi horticultură. În plus, industria cărnii şi a laptelui merge pe profit după o perioada de cădere liberă. Efectele se văd în buzunar când mergem la piaţă - preţuri mai mici la legume şi fructe.

De la începutul toamnei românii vor beneficia de o altă decizie importantă - reducerea taxei pe valoarea adăugată la produsele de panificaţie. Măsura, aplicată riguros, va reduce substanţial evaziunea fiscală şi va genera în rândul celorlalte ramuri din agricultură o emulaţie fără precedent. Scăderea TVA-ul la grâu, făină şi pâine se face printr-o bună corelare Guvern - patronate, exemplul brutarilor poate fi copiat de colegii lor astfel încât să vedem cât de curând preţuri mai mici şi la carne, lapte sau ouă.

În condiţiile date, părăsirea penultimului loc din competiţia economică europeană nu pare deloc o himeră, doar că pacientului (economiei) abia i-au fost scoase perfuziile şi a făcut primii paşi, iar tratamentul necesită totuşi ceva mai mult timp. Este procesul aşteptat de toţi românii după o perioada neagră în care cuvintele cheie au fost criză, tăieri salariale, creşteri de preţuri sau recesiune. Nota bene pentru Guvern care a înţeles că pentru a avea rezultate este fundamental să ai predictibilitate şi stabilitate, chiar şi în situaţia când opoziţia nu se ocupă decât de şicane.