Pe urmele lui Ceauşescu. Dezgheţul iranian anunţă afaceri în creştere în România

Cine sunt investitorii iranieni prezenţi în acest moment în România, cei care pot asigura legătura între oamenii de afaceri din cele două ţări? Întrebarea de la care KeysFin a pornit un studiu privind business-urile cu pedigree iranian din ţara noastră. Iarrezultatele sunt promiţătoare, privite din perspectiva potenţialului de colaborare dintre cele două ţări.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor şi Registrului Comerţului, în România activează în prezent 387 de firme cu acţionari cu naţionaliţate iraniană. Numărul acestora a crescut faţă de anul 2013 cu aproximativ 15%, evoluţia pozitivă fiind influenţatăîn principal de dezgheţul relativ din economie, după criza din 2009-2013.

Cei 2213 oameni de afaceri iranieni care fac business în ţara noastră sunt cantonaţi, în marea lor majoritate, în zona Capitalei, acolo unde fac afaceri în principal în comerţ şi industria prelucrătoare.

Afacerile din zona Bucureşti-Ilfov, gestionate de administratorii şi acţionarii iranieni, s-au ridicat în 2014 la 278,2 milioane de lei, în condiţiile în care, la nivel naţional, cifra totală a business-ului iranian a fost de 332, 2 milioane lei.

Prezenţe discrete în mediul de afaceri românesc au fost semnalate în judeţele din nordul Moldovei (20,7 milioane lei), Centru (10,6 milioane lei) şi Sud (9,3 milioane lei)

“Afacerile iranienilor în România sunt cantonate, nu întâmplător, în zona centrelor universitare, acolo de unde provin cei mai mulţi oameni de afaceri. Foşti studenţi iranieni care au ales să rămână în ţara noastră şi să investească mai ales în comerţ,unde au realizat, de exemplu, în 2014, o cifră de afaceri de 206,1 milioane lei (74,3% din total)”, explică analiştii KeysFin.

Alte domenii cu afaceri semnificative sunt industria prelucrătoare (28,5 mil.lei – 10,3%) şi activităţi de servicii administrative şi suport (16,6 mil. lei – 5,79%). Oamenii de afaceri iranieni mai derulează afaceri şi în agricultură, servicii financiare,hoteluri şi restaurante, transporturi şi IT&C, însă la un nivel nesemnificativ.

Cele mai mari firme cu acţionariat prezente în România sunt, în ordinea cifrei de afaceri, Inteel Mar,Vox Carrier,  UDP – Distribuţie Papetărie, Olimp Company, Euro Meat Group, Karimi Group, Evesta, Vitrometan, Ostam Impex şi Pars Production.

Acestea au derulat, în 2014, afaceri de 225 milioane de lei, faţă de 233 de milioane lei în 2013.

40-50 de ani, om de afaceri versat

Aşa arată profilul investitorului iranian din România. Datele statistice de la Registrul Comerţului, prelucrate de KeysFin, arată că cei mai mulţi administratori de firmă şi acţionari cu cetăţenie iraniană au vârsta între 41-50 de ani, urmaţi de ceiîntre 51-60 de ani şi peste această vârstă.

“Vorbim de oameni de afaceri cu multă experienţă în hăţişul de business din România, cei mai mulţi cu firme deschise încă din anii ‘90. Afacerişti căliţi la focul insolvenţelor şi falimentelor din perioada crizei, cu un puternic apetit pentru comerţşi servicii, mai ales în sectorul alimentar-fast-food şi HORECA”, explică analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, anunţul privind ridicarea embargoului economic impus Iranului prinde comunitatea de business din ţara noastră într-un moment în care se face schimbul de ştafetă între generaţii.

“Sunt multe companii în care asistăm la trecerea business-ului din mâinile tatălui în cele ale succesorilor. Vorbim în principal de business-urile construite în anii ‘90, acolo unde cei care le-au condus în ultimii 20 de ani, au început, treptat, săse retragă. Anunţul privind ridicarea embargoului crează o fereastră de oportunitate pentru dezvoltarea unor afaceri în creştere, mai cu seamă că Iranul are resurse financiare şi o piaţă uriaşă, care poate absorbi o cantitate uriaşă de mărfuri şi servicii”,spun cei de la KeysFin.

“De la utilaje la proiecte IT&C, industria românească are şansa de a se ralia trendului economic internaţional şi a prinde oportunitatea afacerilor cu Iranul.
Trebuie doar ca autorităţile să reia legăturile tradiţionale cu această ţară, să restarteze conexiunile din anii regimului Ceauşescu atunci când Iranul reprezenta un partener important pentru România, să încerce să pună la aceeaşi masa oamenii de afaceriiranieni de la noi, partenerii de business ai acestora din ţara de baştină, cu reprezentanţii firmelor româneşti, dornice mai ales să exporte în această ţară”, afirmă cei de la KeysFin.

Potrivit unui raport al Eximbank, din luna ianuarie, “exportul de bunuri şi servicii în Iran este permis, cu excepţia exportului de bunuri cu dublă utilizare, armament şi alte echipamente care pot fi folosite pentru represiuni împotriva civililor, echipamentepentru monitorizarea telecomunicatiilor şi exportul către persoanele şi entităţile inscrise pe listele de sancţiuni UE. Au fost ridicate restrictiile privind accesul la servicii financiare si bancare in Iran şi sunt permise toate activitatile bancare,inclusiv stabilirea de noi relatii de corespondent bancar cu banci din Iran, cu exceptia institutiilor financiare inscrise pe listele de sanctiuni UE (Ansar Bank, Bank Saderat Iran and Bank Saderat plc, Mehr Bank, Bank Sepah and Bank Sepah International)”.

Eximbank afirmă, de asemenea, că ridicarea embargoului, permite finantarea, garantarea si asigurarea exporturilor in Iran impotriva riscurilor aferente Guvernului iranian si entitatilor iraniene care nu sunt inscrise pe listele de sanctiuni UE.