Pentru Băsescu cea mai bună apărare este atacul

Nu există decât un singur motiv pentru care președintele a forțat limitele pactului de coabitare cu Victor Ponta și acest motiv nu este greu de intuit, decât poate pentru cei neinițiați în tehnicile de comunicare ale președintelui Băsescu și această categorie de persoane este din ce în ce mai redusă.

Ce se întâmplă de fapt: Băsescu atacă tocmai ca să se apere. Dacă atacurile nu ar avea un impact negativ asupra României ar fi fost chiar inofensiv. Băsescu vrea să mute efectiv atenția publică din ograda sa, în ograda vecinului. Rezultatele recensământului relevă un fapt foarte grav. Ne aducem aminte de conflictul inter-instituțional din vara anului trecut pricinuit cu ocazia suspendării președintelui. Obiectivul președintelui este ca nimeni să nu își aducă aminte de înfrângerea istorică pe care a suferit-o vara trecută, când 7,4 milioane de români i-au spus pa lui Băsescu.

Datele oficiale ale recensământului plasează populația României la nivelul de 20 de milioane de locuitori. Din punct de vedere juridic lucrurile sunt limpezi însă. Listele electorale permanente cuprindeau la nivelul anului 2012 un număr mai mare de 18 milioane de cetățeni cu drept de vot și în baza acestora a fost calculat referendumul.

Strategia președintelui a fost clară. Atac sistematic asupra tuturor temelor de succes ale guvernului Ponta. Folosind un canal de televiziune mai puțin popular pentru a-și lansa mesajele președintele s-a asigurat ca va fi preluat de restul mass-media.

Atacurile au vizat pe rând, deplasarea premierului în Asia centrală, politica externă a guvernului, strategia guvernului de creștere a absorbției fondurilor europene nerambursabile, procesul de revizuire a Constituției, justiția și altele.

Impactul declarațiilor lui Băsescu nu a fost unul major. Liderii de opinie, în afara celor oficioși, nu au preluat mesajele președitelui României. Le-ar fi preluat dacă ar fi avut puțină substanță, dar toată lumea își dă seama că președintele a atacat în orb lucruri care au un impact foarte pozitiv asupra românilor.

Exemplele concludente sunt următoarele. Președintele a atacat cel mai consistent și de succes turneu de relații externe desfășurat la nivelul Guvernului României din ultimii 10 ani. Argumentele președintelui sunt puerile. Cine spune că nu poți avea două parteneriate strategice cu China și SUA în același timp? China este cel mai mare creditor al Americii și cel mai mare exportator pe plan mondial. Ar trebui că toate statele occidentale să se ferească să dezvolte relații diplomatice și economice cu cea ce va fi, în scurt timp, prima superputere economică din lume? Răspunsul este evident nu. Restul statelor de pe agenda de deplasări externe a lui Victor Ponta, Azerbaijan, Kazahstan și Uzbekistan crează un triumvirat energetic care poate fi o alternativă europeană la gazul rusesc. Sunt state bogate care au capacitatea de a dezvolta investiții și proiecte mari în România și viceversa plus că România are deja un Parteneriat Strategic cu Republica Azerbaijan. Victor Ponta a fost primit de către președinții și de către omologii săi din toate aceste state lucru care relevă faptul că premierul nu a fost cu căciula în mână în Asia cum lasă de înțeles Băsescu.

Devine lesne de înțeles că Băsescu este frustrat de faptul că nu mai este singurul purtător de mesaj al României în afara granițelor. Mania grandorii îl aduce pe președinte în situația de a ataca politica externă a propriului stat, ceea ce este grav în orice țară din lume. Trebuie să ne gândim ce mesaje primește președintele Chinei când vede că două instituții care reprezintă executivul în România au puncte de vedere diferite cu privire la Parteneriatul Strategic anunțat. Este ridicol.

Dacă depășim subiectul politicii externe ajungem și la alte subiecte pe care președintele a considerat că trebuie să le reintroducă pe agenda publică. Absorbția fondurilor europene este un astfel de subiect. Băsescu este de părere că rata de absorbție pe care România a obținut-o în acest moment este prea mică și cât este se datorează guvernului Boc. Oricine este câtuși de puțin interesat de absorbția fondurilor europene își dă seama că guvernul Ponta este net superior guvernului Boc în această privință. În doar un an de guvernare USL s-au deblocat programele de finanțare suspendate din cauza fraudelor suspectate și s-a obținut o creștere cu 108% a fondurilor europene absorbite. Așa că devine lesne de înțeles faptul că perioada 2012-2013 se caracterizează printr-o absorbție de 8 ori mai mare a fondurilor europene decât în fiecare an din 2007 încoace. Așadar și acest argument se dovedește a fi fals.

Criza din Muntenegru care a fost recunoscută internațional ca un model de succes de intervenție și comportament al autorităților române este luată în colimatorul președintelui care judecă aspru modul în care Guvernul a comunicat. Și acest argument se dovedește a fi slab pentru că promptitudinea și profesionalismul cu care Guvernul a reacționat plus faptul că a declarat o zi de doliu național pentru comemorarea victimelor denotă o gestionare corectă a unui eveniment tragic.

Exemplele pot continua pentru că întreaga emisiune la care a participat președintele s-a desfășurat pe același tipic. Imixtiunea președenției în actul guvernamental este un obicei dezvoltat de președinte în cei 7 ani de mandat, problema este că pactul de coabitare previne astfel de comportamente și proababil că frustrările prezidențiale se manifestă în acest mod public.

Cert este faptul că președintele Băsescu are în continuare o mare problemă de legitimitate și probabil că singurul motiv pentru care încă se află la Cotroceni este boicotarea referendumului de suspendare de anul trecut. Recensământul din 2011 ridică anumite semne de întrebare și reactivează în opinia publică sentimentul anti-Băsescu de anul trecut. Acest lucru este în detrimentul vădit al președintelui care face în așa fel încât să deturneze practic atenția publică de la faptul că este un președinte nelegitim. Această teamă, dublată de frustrarea pe care un președinte orgolios cum este Băsescu o simte când tânărul primi-ministru Ponta este apreciat și primit de șefii de stat din Europa și Asia suscită o reacție de tipul celei descrise mai sus.