Percheziţii la sediul UTI din aeroportul Otopeni

Din primele date ale anchetei rezultă că, în perioada 2009 - 2011, Ion Obloja, vicepreşedinte al UTI, a iniţiat un grup infracţional la care au aderat ulterior şi alte persoane, prin care s-a urmărit eludarea plăţii obligaţiilor fiscale datorate bugetului statului şi obţinerea unor venituri ilegale.

Ion Obloja a constituit grupul infracţional împreună cu tatăl său, fratele său, Dorel Obloja, şi soţia sa, Sorina Luminiţa Obloja, care deţineau la aceea dată şi calitatea de asociaţi/administratori în mai multe societăţi comerciale, ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii.

Procurorii spun că Obloja a cooptat şi alte persoane, care deţineau calitatea de administrator în cadrul unor societăţi comerciale, deoarece aceste entităţi juridice urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor facturi fiscale ce atestau relaţii comerciale fictive, care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor şi implicit deducerea de TVA, fie pentru a retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăţi aflate în insolvenţă ori a bunurilor acestora.

De asemenea, Obloja era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoştinţe contabile, respectiv Cristian Demostene Marulis, Rozalia Ionescu, Ariton Stan, Ioan Cristian Manole şi Florin Gabriel Stroe.

Beneficiind de cunoştinţele economice ale unor angajaţi din grupul de firme UTI (Cristian Demostene Marulis şi Rozalia Ionescu), Ion Obloja a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuţii specifice, acţionând în mod concertat şi coordonat.

Astfel, membrii grupului cunoşteau foarte bine practica organelor de control fiscal că, în majoritatea cazurilor, verificările în cazul societăţilor comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziţie, fără a se continua aceste verificări pe lanţul achiziţiilor spre a se stabili realitatea acestora.

Pornind de la aceste considerente, Ion Obloja a creat un sistem de firme care funcţiona pe trei paliere, fapt ce a necesitat înfiinţarea şi administrarea unor societăţi comerciale de tipul 'fabrici de facturi'. Acest tip de societate comercială este situată pe ultimul palier infracţional şi se caracterizează prin aceea că nu îşi declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii şi emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracţional, facturi fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate.

Cunoscând modul de lucru al organelor cu atribuţii de control, membrii grupului au folosit o perioadă de timp aceste societăţi, după care au dispus cesionarea părţilor sociale, iar apoi radierea acestora. Înainte de radierea acestor societăţi, se emiteau facturi fiscale ce atestau activităţi comerciale fictive către societăţile controlate de membrii grupului, fie pentru diminuarea profitului, fie pentru retragerea unor sume în numerar.

Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de furnizoare de facturi fiscale, ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi, care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi, în vreme ce circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor.

Potrivit surselor judiciare, Ion Obloja şi ceilalţi membrii ai grupului au retras, în perioada 2009-2011, suma totală de 28.058.389 lei, sumă care a fost supusă reciclării prin transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor, pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăţilor situate pe al doilea sau al treilea palier infracţional.

După implicarea în acest circuit, societăţile de pe ultimul palier au fost radiate, iar locul acestora a fost luat de alte societăţi comerciale cu acelaşi profil de activitate.

Procurorii mai spun că, în acest caz, se conturează în mod clar ideea că structurarea firmelor pe cele trei paliere şi emiterea de facturi fiscale ce atestau relaţii comerciale fictive a fost făcută în aşa fel încât niciuna dintre societăţile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit şi TVA.

Prin aplicarea acestor mecanisme, firmele controlate de Ion Obloja, Sorina Luminiţa Obloja şi Dorel Obloja au produs un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 21.099.858 lei.