Peste jumătate din județele țării duc lipsă de medici legiști

"Chiar dacă s-a ameliorat raportat la anul 2011, în momentul actual încadrarea cu personal în marea majoritate a instituţiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil (în raport cu volumul de muncă)", arată raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală din 2012, avizat de Consiliul Superior de Medicină Legală.

La această lipsă acută de personal se adaugă o repartizare a dizarmonică pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând nici un fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite, mai arată raportul.

Astfel, la nivelul a 28 de servicii de medicină legală judeţene (SMLJ) există mai puţin de un medic legist la suta de mii de locuritori, cele mai mici valori fiind înregistrate în judeţele Ialomiţa, cu 0,39 medici legişti la suta de mii de locuitori, Călăraşi (0,63), Galaţi (0,64) şi Teleorman (0,69).

Reperul de un medic legist la 100.000 de locuitori nu reprezintă un maxim ideal ci "un minimum minimorum aflat la limita funcţionalităţii sistemului medico-legal", se mai arată în raport.

În situaţia în care există un singur medic legist încadrat într-un serviciu judeţean de medicină legală, este iluzoriu să se vorbească de calitatea şi celeritatea activităţii judiciare, mai spune sursa citată.

Dincolo de subdotarea cu personal, o altă problemă semnalată în raport face referire la lipsa dotărilor.

"Există multe servicii judeţene de medicină legală care nu posedă nici cele mai elementare posibilităţi de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, ceea ce perturbă şi mai mult functionalitatea sistemului, acest gen de investigatiii trebuind sa fie efectuate de insitutul medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă, cheltuieli suplimentare de transport al probelor şi prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor", se spune în raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală

Astfel, SMLJ Giurgiu şi SMLJ Ilfov nu au laboratoare nici de toxicologie, nici de anatomie patologică. Majoritatea serviciilor care posedă laborator de toxicologie sunt capabile să efectueze doar anlize pentru determinarea alcoolemiei întrucât sunt lipsite de mijloace de detectare a drogurilor.

Alte 11 servicii judeţene nu au laborator de anatomie patologică şi sunt 14 care nu pot efectua nici cea mai elementară investigaţie serologică, cum ar fi cea pentru aflarea grupei de sânge.

"Poate că unii apreciază că zugrăvim într-un mod prea dramatic situaţia existentă. O facem doar în conformitate cu realitatea: există de exemplu un SMLJ care nu are o sală proprie de autopsie şi nici măcar o autosanitară de transport; desigur că în acest loc autopsiile se efectuează în condiţii rudimentare, care nu pot asigura un minimum de protecţie personalului şi care nu permit în niciun caz efectuarea autopsiei la standarde europene de calitate. Dacă resursele financiare, materiale şi umane sunt atât de limitate şi nu pot fi îmbunătăţite, poate o soluţie ar putea fi concentrarea resurselor către dotarea corespunzatoare a laboratoarelor institutelor de medicină legală, dotare atât umană, cât şi tehnică, pentru a face faţă solicitărilor de investigaţii a SMLJ arondate", spun reprezentanţii Reţelei Naţionale de Medicină Legală.

În anul 2012, s-au efectuat, la nivel naţional, 18.745 de autopsii medico-legale, în 57 la sută din cazuri fiind vorba de moarte violentă.

Ca şi în anii trecuti, 17 la sută din autopsii nu s-au efectuat la sediul instituţiilor medico-legale, ci pe teritoriul judeţului, în condiţii mai mult sau mai puţin improvizate. În aproximativ 20 la sută din autopsii, medicii legişti trebuie să efectueze necropsia asupra unor cadavre prezentând un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B şi C, SIDA, putrefacţie avansată) şi, în pofida folosirii unor echipamente de protecţie, riscul de contaminare a personalului care efectuează autopsia nu poate fi eliminat, ceea ce explică incidenţa crescută a TBC şi hepatitelor în rândul personalului din instituţiile de medicină legală.

Reţeaua semnalează multiple probleme legate şi de faptul că servicii judeţene de medicină legală sunt subordonate spitalelor judeţene, iar banii alocaţi de la buget sunt gestionaţi de spital, nevoile SMLJ fiind trecute în plan secundar.

Potrivit raportului, cel mai adesea directorul spitalului judeţean asimilează SMLJ cu o secţie de spital ceea ce favorizează atitudini abuzive, se efectuează încadrări de personal fără specializarea necesară, destituiri sau numiri în funcţia de şef de serviciu abuzive, încercări de intimidare sau amestec în organizarea SMLJ şi chiar imixtiuni în activitatea medico-legală.

Din cauza acestui mod de organizare, apar probleme şi la nivelul achiziţiilor, investiţiilor şi salarizării personalului SMLJ.

Reprezentanţii Reţelei Naţionale de Medicină Legală susţin că soluţia optimă pentru o bună funcţionare a serviciilor judeţene de medicină legală este arondarea lor, atât din punct de vedere metodologic, cât şi financiar, institutelor de medicină legală de pe raza teritorială de care acestea aparţin, dar pentru a pune în funcţiune această modificare Ministerul Sănătăţii trebuie însă să ţină seama de anumite elemente, cum ar fi aprobarea unei reglementări unitare la nivel naţional privind organigrama şi dotarea minimă necesară pentru un SMLJ, pe care Consiliul Superior de Medicină Legală a elaborat-o şi a trimis-o spre aprobare înca din 2008.

De asemenea, spaţiile ocupate de serviciile judeţene de medicină legală, precum şi dotările materiale de care beneficiază trebuie să rămână în custodia Ministerului sănătăţii, spre folosinţa SMLJ-urilor, mai susţin sursele citate.

Reţeaua Naţională de Medicină Legală este alcatuită din 53 unităţi medico-legale: Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti şi cinci institute de medicina legală în Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Târgu-Mureş, Timişoara, 36 de servicii de medicină legală judeţene în municipiile reşedinţă de judeţ (cu excepţia celor în care funcţionează institute de medicină legală şi a municipiului Bucureşti), 11 cabinete medico-legale subordonate serviciilor judeţene respective, situate în oraşele Lugoj, Câmpulung Muscel, Comăneşti, Făgăraş, Petroşani, Sighetul Marmaţiei, Mediaş, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Bârlad, Oneşti.

În aceste 53 de unităţi medico-legale au activat anul trecut 975 de persoane.