Piața a luat-o razna

De atunci, Bucureștiul în general și Piața Universității în special au devenit scena unor ample manifestații de protest care duminică intră în cea de-a patra săptămână. Joi seară,  Comisia parlamentară special constituită pentru a dezbate proiectul Roșia Montană a avut ca invitați câteva din vocile străzii, 16 reprezentanți ai manifestanților din Piață care și-au exprimat dorința de a se întâlni cu parlamentarii. Întâlnirea, prin modul în care protestarii și-au susținut ideile, a devenit repede reprezentativă pentru tipul de nemulțumiți care protestează în zilele acestea.

Înainte de a discuta în detaliu despre întâlnirea de joi trebuie să avem în vedere care a fost până acum dinamica protestelor din centrul capitalei. Inițial, cei din Piață constituiau o adunare pestriță formată din reprezentanții unor ONG-uri, multe dintre ele susținute financiar de anumite grupuri de interese, corporatiști animaţi brusc de spiritul civic, ecologiști care s-au săturat să se găsescă la periferia dezbaterii publice din România și hippsteri în căutare de ceva nou. Discursul Pieței era în linii mari împotriva proiectului de la Roșia Montană, deși existau și tente anti-capitaliste, anti-sistem și naționaliste.

Patru săptămâni mai târziu nimic substanțial nu s-a modificat din punct de vedere obiectiv în ceea ce privește dezbaterea pe care factorii politici de decizie au organizat-o. Așa cum a fost stabilit inițial, a fost constituită o Comisie specială care va prezenta plenului reunit al Parlamentului un raport despe impactul exploatării miniere. Sigurul eveniment notabil a fost decizia politică a lui Crin Antonescu de a anunța că PNL-ul va vota împotriva proiectului, decizie care a fost luată pentru a aduce câteva voturi din rândul tinerilor și care a dat naștere unei crize politice.

În acest context, Piața s-a modificat în mod continuu, devenind mult mai omogenă, dar într-o direcție negativă. Văzând că protestele lor nu schimbă nimic, acei protestatarii neafiliaţi au început să părăsească încet-încet mișcarea. Fapt ușor demonstrabil dacă luăm în considerare că, că după marșul de acum două duminici, la care se estimează că au participat aproximativ 20.000 de oameni, numărul manifestaților a scăzut continuu, în ciuda încercărilor anumitor grupuri de a diversifica acțiunile de protest. Astfel, vocile care ar fi putut aduce o plus-valoare reală au lipsit de la întâlnirea de joi, lăsănd loc liber unor protestatari de serviciu care și-au susținut într-un mod vehement argumentele fanteziste.

Discutând despre întâlnirea de joi dintre reprezentații protestatarilor și membrii comisiei speciale, primul lucru care iese în evidență este impresia “vocilor străzii” că există o uriașă conspirație îndreptată împotriva lor și a României. Unul dintre protestatari a declarat că “sunt interese subterane şi acolo, în Piaţă. Încearcă să provoace vărsări de sânge... Ar fi fost o greşeală să nu se prezinte nimeni. Eu am fost şi anul trecut în Piaţă”.

Desigur, Roșia Montană Gold Corporation și Gabriel Resources sunt reprezentante ale acestor interese, unul dintre cei audiați zugrăvind imaginea unei rețele internaționale menite să ascundă adevăratul acționariat din spatele proiectului. Acești oameni de afaceri sunt, în exprimarea unui alt invitat la audieri, ”nişte bogătaşi din America, care nu am treabă cu ei, dar să-şi vadă de treaba lor, să se ducă la moschee şi unde vor. Nu sunt rasist, dar dacă sunt creştin român, eu nu pot să zic de altă religie sau altă rasă?”. Același personaj, pe numele său Liviu Georgescu, care s-a prezentat ca fiind “inginer diplomat în îmbunătăţiri funciare şi ingineria mediului”, a mai făcut câteva alte aluzii antisemite, discutând și despre faptul că ”aurul nu e o resursă ca altă resursă, reprezintă adevărata valoare. Fără aur banii nu au nicio valoare, banii sunt simple hârtii”.

Un alt invitat s-a prezentat ca Ovidiu Grosu, spunănd că este un antreprenor în construcții care cercetează și fizica cuantică, geologia și dreptul, pe care l-a și studiat de altfel. El a susținut că în prezent se pregătesc mai multe grupări paramilitare care vor “devora toată clasa politică inclusiv familiile celor care au participat la acest dezastru naţional”, dacă factorii de decizie nu vor asculta de voința poporului reprezentată de el. Tot Grosu susține că adevarata miză este tritiul existent la Roșia Montană, în realitate un metal radioactiv extrem rar care nu se obține decât pe cale artificială.

Altul, un inginer de IT care a venit îmbrăcat în ie și cu un brâu lat de piele, s-a plâns că a fost percheziționat la intrarea în Palatul Parlamentului. Tot el a declarat că a venit la întâlnire pentru a profita de vizibilitate și pentru că ”în piaţă s-a făcut un atelier de argumente”.

Toate aceste exemple construiesc o imagine extrem de îngrijorătoare legată de ceea ce se petrece acum în București. Problema de la care protestele au pornit a ajuns acum la momentul în care este necesară o dezbatere lucidă și bazată pe fapte și argumente. Este perfect legitim ca la această dezbatere să participe și cei care se opun în stradă proiectului. Din nefericire, acum în Piață nu au mai rămas decât niște protestari de serviciu, care au cele mai fanteziste opinii despre ce se întâmplă în România. Cei care s-au întâlnit joi seară cu membrii comisiei speciale sunt astfel reprezentativi pentru tipul de manifestat care a mai rămas în stradă.

Tragedia evoluției protestelor legate de Roșia Montană este aceea că cei din stradă sunt departe de imaginea ideală a activistului care își poate susține lucid ideile. Ei sunt mai degrabă o masă haotică, antamată de cei interesaţi de blocarea proiectului, fără o vedere coerentă asupra problemelor pe care le reclamă. De aici apar și argumentele lipsite de logică, care fac imposibilă o dezbatere reală pe o problemă foarte importantă. În schimb, cei din Piață pot deveni foarte ușor manipulați, riscul fiind acela ca anumite grupuri de interese să se folosească de ceea ce se întâmplă zilele acestea în București pentru a influența discuția într-o direcție sau în alta.