Piața spune că România merge în direcția bună

Astfel la ultima vânzare de obligaţiuni cu scadenţă în aprilie 2015, costul de finanţare stabilit în urma licitației a scăzut la 3,48% pe an. Finanțele s-au împrumutat deci la un randament mediu redus la jumătate faţă de cel de 7,08% consemnat în martie 2010 când această serie de titluri a intrat pe piaţă.

Scăderea înregistrată confirmă încrederea pe care investitorii o au în evoluția economiei românești și în continuarea trendurilor pozitive pe care aceasta le înregistrează în ultima perioadă. Ea este un rezultat direct al prognozelor optimiste sosite în ultima perioadă de la instituțiile financiare internaționale și think-tank-urile economice de renume mondial, în baza datelor statistice privind creșterea economică solidă și evoluția pozitivă a balanței comerciale. Altfel spus, prin dobânda minimă record pe care investitorii o cer pentru banii împrumutați statului român, aceștia dau implicit un vot de încredere politicilor economice ale guvernului și capacității sale de a menține România într-un climat de stabilitate politică de natură să stimuleze dezvoltarea.

Faptul că România se împrumută din ce în ce mai ieftin pentru acoperirea deficitului este un semnal pozitiv din perspectiva reducerii poverii datoriei publice asupra bugetului. România are astfel șansa să iasă din prociclicitatea politicii fiscal-bugetare și poate direcționa fondurile astfel economisite către investiții sau către politici sociale.

În plus, reducerea plăților cu dobânzile, în contextul în care, oricum, România are un nivel de îndatorare sub limită, poate genera, pe termen mediu și lung rate mai reduse și la împrumurile contractate de sectorul privat. Or, accesul mai iefin la capitalul investițional necesar va stimula dezvoltarea sectorului privat, generând rate tot mai mari de creștere economică.

În sfârșit, având în vedere experiența crizei din anii precedenți, reducerea dimensiunii datoriei publice și a plăților aferente are un efect benefic din perspectiva capacității economiei românești de a rezista unor șocuri. Combinată cu bufferul existent în Trezorerie și cu plasa de siguranță oferită de împrumutul stand-by de la FMI, scăderea poverii pe care o are datoria publică asupra bugetului diminuează senzitivitatea României la eventuale noi perturbări pe piețele financiare internaționale.

Guvernul USL face astfel un pas important în vederea concretizării unei alte promisiuni asumate în fața electoratului:  renunţarea la modelul guvernării pe datorie, care punea costurile prezentului pe umerii generațiilor viitoare, cu o viziune de dezvoltare economică ”prin noi înșine”. Desigur, nu suntem încă la momentul la care să putem spune că acest obiectiv a fost complet îndeplinit. Dar, după cum o arată și ultima vânzare de obligațiuni a Ministerului de Finanțe, România face pași importanți în această direcție.