Piaţa nu a trecut testul vremii

În contextul în care comisia specială a Parlamentului şi-a început activitatea, foarte multe voci din zona societăţii civile acreditau varianta intensificării protestelor din Piaţa Universităţii, mai ales că audierile reprezenanţilor ONG-urilor în cadrul comisiei nu au adus rezultatele aşteptate de către protestatatii împotriva proiectului de la Roşia Montană.

Pentru a “suplini” apatia opozanţilor care nu au făcut act de prezentă în Piaţă, unele surse media au încercat să prezinte deformat protestul de la Universitate. Deşi majoritatea surselor anunţau în jur de 2.000 de oameni în Piaţă, Gândul şi Realitatea TV au încercat să umfle în mod neconvingător numărul celor prezenţi la manifestaţii, avansând cifra de 5.000 de oameni, neconformă cu situaţia din teren. Motivaţia acestei abordări prin care s-a încercat manipularea opiniei publice este în mod evident aceea de a creşte în mod artificial importanţa protestului de ieri.

Deşi nu am intrat oficial în sezonul temperaturilor sub zero grade, vocea Pieţei Univeristăţii se aude ca din surdină. La orice semn de ploaie, protestatarii dau bir cu fugiţii şi se refugiază în faţa computerelor şi pe reţelele sociale unde se organizează sperând ca buletinele meteorologice să le fie mai favorabile. Dacă tendinţa va fi continuată şi în perioada următoare, este foarte probabil ca pe măsură ce se apropie iarna, protestele să scadă şi mai mult în intensitate. Este o constatare a dinamicii manifestaţiilor de la Universitate care par a fi influenţate nu doar de infuziile de “capital” din zona miliardarului Soros, ci şi de capriciile vremii.

Disiparea protestatarilor, care în săptămânile trecute manifestau în număr mai mare, este totodată şi expresia convingerilor reale ale celor din Piaţă. Dacă manifestanţii ar fi animaţi cu adevărat de un civism coerent şi dacă ar fi îngrijoraţi cu adevărat de impactul exploatării aurului asupra mediului, atunci ei ar trebui să fie la Universitate în fiecare zi, nu doar în weekend şi indiferent de condiţiile meteo, nu doar când este cald şi vremea te îmbie la a ieşi din casă la o plimbare. Ceea ce demonstrează, de fapt, că altele sunt resorturile care determină strigarea unor nemulţumiri în stradă.

De aceea, adevărata problemă care se ridică acum nu este dacă şi în ce condiţii, ci când se va încheia mişcarea de protest împotriva Roşia Montană. În pofida etichetării de factură electorală încercată de preşedintele Băsescu pe tema protestelor din Piaţa Universităţii şi de la Roşia Montană, cea mai mare parte a românilor s-au convins deja cum stau lucrurile. A acuza că protestele de la Roşia Montană sunt fabricate reprezintă o ingratitudine a şefului statului care, de la înălţimea funcţiei sale, nu are dreptul să delegitimeze agenda locuitorilor din această zonă. În egală măsură, a evoca o aşa-zisă corectitudine a protestelor din Piaţă, într-un evident contrast cu mişcările de la Roşia Montană, nu face decât să confirme duplicitatea şefului statului pe tema unui proiect pe care nu demult l-a susţinut fără rezerve. Oare cum rămâne cu povestea preşedintelui care ar trebui să unească, nu să dezbine naţiunea....?