Pleşoianu cere comisie de anchetă privind implicarea serviciilor în viaţa politică şi juridică

Pleşoianu a făcut această declaraţie la finalul lucrărilor Comisiei pentru alegerile din 2009.

„Momentul „sufrageria lui Oprea” este emblematic, este un episod esenţial (...) dar nu este nici pe departe singular. E un eveniment dintr-un lanţ de alte evenimente, lucru care pe mine mă determină – şi am scris aceste lucru în concluziile mele (la Raportul final, n.r.)– să cer ca după ce avem această lege a comisiilor parlamentare de anchetă să înfiinţăm o nouă comisie de anchetă care să investigheze in extenso tot ce înseamnă implicarea unei entităţi metastatale în viaţa politică, socială, economică, juridică din România”, a spus Pleşoianu.

El a arătat că prin „entitate metastatală” înţelege „persoane din servicii şi chiar influenţe externe”.

Pleşoianu a mai arătat că va propune, în cadrul unor proiecte de lege, limitarea în timp a mandatelor şefilor serviciilor la maximum 4 ani, el opinând că este necesar şi un proiect care să interzică „rotirea” pe funcţii la nivelul PG, DNA şi DIICOT.

Deputatul PSD Oana Florea, preşedintele Comisiei pentru alegerile din 2009, a iniţiat, recent, o propunere legislativă care prevede că refuzul persoanelor citate la Comisia de anchetă de a se prezenta la audieri constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 8 zile la 3 luni sau amendă penală de 10.000 lei, iar 3 ani nu pot ocupa funcţii publice.

Proiectul de lege prevede, astfel, că „Refuzul persoanelor citate la comisia de anchetă de a se prezenta la audieri, de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, este considerat împiedicare a aflării adevărului, constituie infracţiune, se pedepseşte cu închisoarea de la 8 zile la 3 luni sau cu amendă penală în valoare de 10.000 lei şi cu pedeapsa complementară de interzicere de a ocupa o funcţie publică timp de 3 ani”.

Orice persoană poate cădea sub incidenţa acestor prevederi legale, fiind obligată să se prezinte sau să ofere informaţii.

Astfel, potrivit propunerii legislative, Comisia de anchetă poate cita orice persoană care ar putea avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei, iar persoanele citate au obligaţia să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară.

În cazuri excepţionale, doar cu acordul comisiei de anchetă, persoana citată poate să răspundă în scris, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul prevede că ancheta parlamentară „nu se substituie anchetei judiciare, având un obiect şi o finalitate diferite, ele putând coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului, chiar dacă acelaşi segment al realităţii este cercetat şi documentat”.

Potrivit propunerii legislative, Comisia de anchetă poate avea acces la orice categorie de informaţii, inclusiv informaţii clasificate, în condiţiile legii.