PNL i-a îngrețoșat până și pe Emil Boc și Monica Macovei
Trebuie să dăm cu banul ca să decidem ce este mai caraghios: PNL repezindu-se cu brațele deschise, să se alieze cu Emil Boc și ai săi, exponenți ai unei guvernări păguboase pe care și-au ascuțit armele de două ori numai în 2012, sau refuzul glacial al edilului de Cluj, care le întoarce spatele ca unor contaminați definitiv de râia căprească a ghinionului politic.
Marele partid al fanfaronului Antonescu își depune în prezent armele, hipnotizat, chiar în fața adversarului pe care l-a desființat în discursurile politice și confruntările electorale. Învinsul devine învingător, iar liberalii apar ca perdanți debusolați pe toată linia. Să presupunem într-un acces de nejustificat optimism că ”fuziunea” trâmbițată de calul troian de la Sibiu nu va fi o simplă dizolvare în sânul acid al taberei Băsescu. Să fim generoși și să admitem în contra evidențelor că va fi doar o alianță, o mică înțelegere conjuncturală, născută din prea mare frică de Victor Ponta, din care nu va rezulta nici pierderea numelui cu atât mai puțin a identității doctrinare, istorice a PNL. Dar cum să ignore detaliul pragmatic că alianța cu cei pe care i-a flegmat din plin și pe bună dreptate până acum îi va vulnerabiliza pe o prea lungă perioadă de aici înainte. PNL va fi literalmente ciuca bătăilor și a miștoului analiștilor politici, căci oferă singurul subiect discutabil și vandabil unei prese care se pregătea deja disperată de lunga toropeală estivală. Cei mai leneși redactori nu vor avea altceva de făcut de acum decât să răscolească arhivele numeroaselor declarații ale fruntașilor liberali despre Boc, Blaga și în general despre guvernarea PDL, mai ales zicerile atât de suculente cândva ale bizarului Antonescu și să le arunce înapoi, pe post de pisică moartă, peste gardul părăginitului PNL.În curând duhoarea îi va scoate și pe cei mai îndârjiți liberali din partid. Ridicolul ucide și de capul lui, nu are nevoie de încă o doză suplimentară de rușine și penibil, ca să devină eficient.
Problema mare cu toate aceste exerciții de dispreț public va fi aceea că vor apărea extrem de ușor argumentat, cu cât aberațiile economice executate de guvernul în degringoladă a lui Boc nu aveau în ele însele absolut nimic comun cu liberalismul Cum vor justifica economiștii liberali -câți vor mai rămâne- îmbrățișarea compromițătoare chiar cu aceia care au combătut cu mare tamtam politica de investiții publice a guvernării liberale a lui Tăriceanu? Cum vor justifica propagandiștii liberali – câți vor mai rămâne și ei- că se aliază chiar cu aceia care au lovit cu dispreț și nepăsare în populație și care, în lipsa altui program în afară de ”jos PSD!” nici nu vor putea face altceva pe viitor?
Liberalii dresați de Antonescu și Iohannis l-ar îmbrățișa pe Emil Boc, efigia guvernamentală a lui Traian Băsescu, dar culmea, nici măcar acesta nu-i vrea și le întoarce spatele cu silă.