PNL riscă soarta USL

După schimburile de replici din weekend care i-au avut drept protagonişti pe Dan Voiculescu şi Crin Antonescu, preşedintele liberal supralicitează şi lansează un atac dur şi la adresa preşedintelui conservatorilor, Daniel Constantin. "Nu este nimic de discutat în relaţia cu PC pentru că ea nu mai există. Nu l-am rupt (n.r. - protocolul ACD), vom vedea. Din punct de vedere juridic, de facto, Alianţa de Centru - Dreapta nu mai există şi nu mai există de mult, nu dorim să provocăm vreo tulburare în interiorul USL. Noi nu am avut o comunicare specială în ACD pentru că din punctul nostru de vedere discuţiile dialogul s-au purtat în permanenţă cu PSD, Daniel Constantin este doar un subordonat al lui Victor Ponta", a confirmat Crin Antonescu ruptura încă neformalizată dintre PNL şi PC.

Declaraţiile lui Crin Antonescu nu denotă doar o evidentă lipsă de tact pentru un politician la acest nivel, dar şi o abordare vindicativă care nu are ce căuta în interiorul unei coaliţii aflată la guvernare. Practic, Crin Antonescu este nemulţumit că Daniel Constantin se înţelege mai bine cu Victor Ponta decât cu liderul PNL, ca şi cum vina pentru gestionarea defectuoasă a parteneriatului ACD ar aparţine altcuiva decât lui Crin Antonescu însuşi.

Preşedintele liberal este artizanul unei performanţe greu de egalat: se află în opoziţie – ce-i drept, mai mult formală, cu Traian Băsescu, în opoziţie cu PSD în interiorul arcului guvernamental,  în opoziţie cu Victor Ponta la conducerea USL, în opoziţie cu partenerii conservatori din Alianţa de Centru Dreapta şi în opoziţie cu membri cu greutate din PNL, relaţia cu Ludovic Orban sau Călin Popescu Tăriceanu fiind reprezentativă în acest sens. Mai nou, Crin Antonescu se plasează în opoziţie inclusiv cu propriul electorat, adică votanţii USL care au adus alianţa la aproape 70% din sufragiile exprimate în decembrie 2012.

Desigur, atitudinea lui Crin Antonescu în raport cu PC şi Daniel Constantin nu reprezintă o surpriză decât pentru cei care nu s-au obişnuit cu echilibristica politică practicată în ultima perioada de preşedintele liberal. Afişând o relaxare vecină cu dispreţul, liderul PNL calcă peste vechile angajamente şi îi pune la zid pe cei care îndrăznesc să îi atragă atenţia că atitudinea de “opozant” nu este conformă cu obiectivele asumate împreună de liderii USL la început de drum.

În acest context, Crin Antonescu uită faptul că paritatea negociată şi obţinută în cadrul USL în raport cu PSD a fost posibilă graţie conservatorilor care au acceptat parteneriatul cu PNL. Cu alte cuvinte, Crin Antonescu singur nu ar fi reuşit niciodată să-i convingă pe social-democraţi ca PNL să beneficieze de paritate în alegeri.   

Cel mai grav este însă că derapajele lui Crin Antonescu devin din ce în ce mai necontrolate şi tot mai mulţi politicieni din cadrul coaliţiei sunt luaţi la ţintă de preşedintele liberal. Iar riscurile destabilizării USL sunt foarte mari când Crin Antonescu loveşte din toate unghiurile proiectul politic din care şi el face parte. Sau poate că destructurarea USL este tocmai planul lui Crin Antonescu, ambiţionat probabil de declaraţiile măgulitoare ale preşedintelui Băsescu de săptămâna trecută legate de o prezumtivă aliniere a forţelor de dreapta în spatele liderului liberal în al doilea tur de scrutin al alegerilor pentru fotoliul de la Cotroceni.