Politica sau pescuitul? Ce ar putea lăsa Islanda în afara UE
Imediat după ultimele alegeri europene, în iulie 2009, Islanda aplica în mod oficial pentru aderarea la Uniunea Europeană, începând negocierile formale pe 27 iulie 2010.
Trei ani mai târziu, la data de 13 iunie 2013, ministrul de externe islandez anunța Comisia Europeană că Executivul recent instalat în funcție va pune negocierile pentru aderarea la UE în stand-by.
„Suntem parte a Europei și vrem să consolidăm relațiile noastre pe alte căi”, concluziona sec Gunnar Bragi Sveinsson, ministrul de externe al Islandei, într-o conferință de presă comună cu comisarul european Stefan Fule. A fost o lovitură puternică pentru reprezentanții Uniunii Europene, lucru lăsat să se înțeleagă inclusiv de către comisarul Fule. Acesta mai declara la acel moment că Executivul european rămâne pe deplin angajat în a continua și finaliza procesul de accedere a Islandei.
În același timp însă, reprezentanții Comisiei solicitau atunci Guvernului Islandez să se decidă cât mai rapid dacă intenționează sau nu să mai reia la un moment dat negocierile pentru aderarea la spațiul comunitar. Se pare acum că liderii Islandei se îndreaptă către o decizie, Ministerul de Externe susținând într-o comunicare oficială, citată de Agenția France-Presse, că „a decis să ia în considerare dizolvarea comisiei de negociere (pentru aderarea la UE, n.r.)”. Acest lucru se poate traduce printr-un abandon explicit al ideii de aderare la Uniunea Europeană.
Această atitudine din partea Islandei pornește în principal din doi factori: pe de o parte, puternica industrie națională a pescuitului este în conflict cu cotele maxime pentru pescuit impuse de legislația UE, iar pe de altă parte, Guvernul islandez instaurat în luna mai a anului curent are la bază o coaliție compusă din două partide declarat eurosceptice. Dacă luăm în calcul mâna pe care José Manuel Barroso a întins-o, declarând că procesul de negociere dintre cele două părți poate ține cont și de particularitățile din Islanda (o referire implicită la regulile impuse pentru pescuit), putem considera atitudinea Guvernului de la Reykjavík drept una bazată strict pe considerente politice.
În orice caz, decizia finală a Islandei cu privire la accederea la Uniunea Europeană va trebui să fie fundamentată pe un referendum național. Însă nici la acest capitol lucrurile nu arată bine pentru cei care doresc expansiunea UE prin includerea statului insular din nord: potrivit celor mai multe sondaje de opinie, doar cca. 25% dintre islandezi sunt de părerea că țara ar trebui să adere la familia europeană.