Ponta apucă taurul de coarne
Cel care a spus stop și a ”apucat taurul de coarne”, cum spune o vorbă din popor, a fost Victor Ponta. Premierul a reluat negocierile cu compania canadiană și s-a asigurat că, dacă se va face, exploatarea va aduce maximum de avantaje economice și sociale statului român și locuitorilor din zonă.
Dezbaterea proiectului de lege privind exploatarea de la Roșia Montană se apropie cu pași repezi de actul final, care se va petrece în plenul celor două Camere, Comisia specială formată pe acest subiect fiind foarte aproape de finalizarea raportului. Indiferent care va fi decizia finală pe care Parlamentul o va lua în privința proiectului minier cu cianuri din Apuseni, votul Legislativului va însemna clarificarea poziției statului român față de un subiect care a fost tergiversat ani la rândul.
Cel care a spus stop și a ”apucat taurul de coarne”, cum spune o vorbă din popor, a fost Victor Ponta. Premierul a reluat negocierile cu compania canadiană și s-a asigurat că, dacă se va face, exploatarea va aduce maximum de avantaje economice și sociale statului român și locuitorilor din zonă. Apoi a înaintat rezultatul negocierilor către Parlament, lăsând astfel românilor posibilitatea să își spună cuvântul prin intermediul reprezentanților lor aleși. Oricât ar încerca unii și alții să minimalizeze importanța gestului lui Victor Ponta, este clar la acest moment că decizia pe care premierul a luat-o în privința Roșiei Montana a fost una extrem de curajoasă.
Nici bine nu a apucat guvernul să voteze proiectul pe care l-a trimis ulterior către Parlament, că asupra premierului și a guvernului său s-a dezlănțuit o adevărată furtună de proteste și vociferări, venite, culmea, inclusiv din partea unor vechi susținători ai proiectului minier dezvoltat de RMGC, precum PDL-ul sau Traian Băsescu. Încercând probabil să își ascundă lipsa de curaj de care au dat dovadă în perioada în care s-au aflat la guvernare și să mai câștige câteva procente electorale, democrat-liberalii au dat proba maximă a ipocriziei politice, criticând demersul Cabinetului Ponta. Cât despre Traian Băsescu, demersurile sale de mediator ”neutru” au avut un singur scop: acela de a încerca încolonarea opozanților proiectului minier în spatele Mișcării Populare și al Elenei Udrea.
Dacă aceste atacuri erau oarecum de așteptat, fiind vorba până la urmă despre adversari declarați, decizia guvernului în privința proiectului minier din Apuseni a scos la iveală și un alt tip de adversar, oarecum neașteptat. Intrat într-o campanie electorală prematură, Crin Antonescu nu a avut curajul lui Victor Ponta și a încercat să se delimiteze de proiectului guvernului, cu toate că proprii săi miniștri liberali îl votaseră la Palatul Victoria. Altfel spus, deși a susținut public în nenumărate rânduri că este un adept al parlamentarismului (așa cum este și firesc în fond pentru președintele Senatului), Crin Antonescu ar fi preferat ca subiectul să fi fost tranșat în guvern, așa încât să nu fie asociat deciziei care se va lua în privința exploatării de la Roșia Montană.
În ciuda atacurilor venite din toate părțile, Victor Ponta a stat însă ferm pe poziții și a refuzat să retragă proiectul de lege din Parlament. Premierul a oferit astfel cetățenilor români posibilitatea de a fi în sfârșit informați corect cu privire la avantajele și dezavantajele proiectului dezvoltat de RMGC și le-a respectat dreptul de a decide asupra modului în care va fi exploatată o resursă extrem de valoroasă a acestei țări.
Ştirile orei
http://www.maildirect.ro/inregistrare/d42ac335f19fbe63149cac9cae99ecf2