Ponta crește, Antonescu scade: tendințe atipice în evoluția liderilor USL

În mod normal, într-o astfel de ecuație ar fi trebuit să vedem cum premierul își sacrifică un procent considerabil de popularitate pe altarul actului de guvernare.

Corodarea la vârf pare însă să-l fi atins mai degrabă pe partenerul acestuia, co-președintele USL, Crin Antonescu. Care ar putea fi explicațiile și mai ales care vor fi consecințele în măsura în care această tendință va continua până la alegerile prezidențiale de anul viitor?

Cum ne putem explica faptul că premierul Ponta, în loc să-și încaseze porția de corodare ce revine inevitabil în teoria politică actului de guvernare, și-a văzut mai degrabă dublată popularitatea într-un an de guvernare? Această discrepanță între ce zice teoria politică și ce se constată în practica actului de guvernare, are o sumă de explicații. În primul rând, așa cum putem intui, starea economică deplorabilă în care a fost lăsată România după guvernările liberal-democrate nu a lăsat prea multe opțiuni guvernului USL. Preluând însă economia pe avarie, miniștrii lui Ponta au constatat și reversul medaliei: percepția publică pozitivă la cote maxime care a însoțit fiecare rectificare, oricât de mică. După măsurile abuzive și foarte impopulare, să menționăm doar contribuția colectată ilegal de la pensionari și desființările unităților medicale din provincie, orice ar fi făcut guvernul condus de Victor Ponta, în sens opus, nu avea cum să nu determine creșterea capitalului de simpatie. Să nu neglijăm și efectul psihologic, după ani de zile în care președintele Traian Băsescu a transmis către populație un mesaj autocratic, guvernul și majoritatea parlamentară au enunțat iar prioritatea instanței legislative a Parlamentului. În plus, obligat de termenii ultimativi ai unei colaborări instituționale între guvern și președinție, Victor Ponta a intuit corect beneficiul pe termen lung pe care și-l rezervă cel care iese primul din logica de conflict și înlocuiește loviturile sub centură la adresa adversarilor cu argumente pozitive și beneficii economice concrete la adresa electoratului. Silenzio stampa impusă de la Bruxelles l-a obosit în asemenea măsură pe Traian Băsescu încât s-a văzut nevoit după trei luni s-o încalce unilateral și de atunci nici nu a încetat să forțeze termenii coabitării, ajunsă în prezent o înțelegere caducă. Cu toate acestea beneficiul de imagine al premierului, odată intrat pe trend ascendent, nu a încetat să crească. Popularitatea lui Victor Ponta a fost crescută constant de toate măsurile luate de acestea pe care populația le-a apreciat pozitiv, având termenul de comparație negativ asigurat de guvernările anterioare ale PDL. Redeschiderea spitalelor, banii înapoiați pensionarilor, banii restituiți bugetarilor, precum și turneul de succes în afara țării dar nu în ultimul rând abordarea constructivă a relaţiei cu Băsescu sunt tot atâtea argumente ce justifică creșterea popularității, în mod normal atipică pentru un premier în funcție. Echipa premierului pare conștientă de aceste avantaje pe care nu încetează să le consolideze în continuare, dovadă stau reducerea TVA la pâine, eficientizarea sistemului public, o relaţie bună cu parlamentul în paralel cu o atitudine corectă faţă de partenerii de guvernare. Toate acestea i-au adus lui Victor Ponta un incredibil și îmbucurător avantaj de imagine, premierul crescând de la 20% la aproape 40%. Putem estima că această tendință va continua și pe viitor, în măsura în care un buget corect și măsurile de restabilire a echităţii sistemului social se vor putea cuantifica în beneficii de imagine politică.

Din păcate, în tabăra aliaților liberali nu se regăsesc nici măcar o parte din aceste motive de bucurie.

Crin Antonescu, care ar fi trebuit în mod normal să beneficieze la maxim de faptul că nu este expus corodării și ar fi trebuit să profite de perioada de pace pentru a-și consolida strategia și imaginea pentru prezidențiale, este în cădere liberă. Concediile lungi şi dese l-au făcut pe Antonescu să iasă din atenția opiniei publice și să piardă procente de popularitate. Contextul estival nu l-a avantajat de fel pe președintele liberalilor, care s-a văzut eclipsat de scandalul mediatic pornit deopotrivă de Udrea dar și de Dan Voiculescu aflat în conflict deschis cu instituțiile statului. Cât timp moderații actului de guvernare s-au orientat spre Ponta, extrema care dorea conflict deschis cu tabăra președintelui s-a orientat spre conservatorii și trustul de presă aflat sub controlul lui Dan Voiculescu. Din păcate asta a însemnat că pentru Crin Antonescu nu a mai rămas mare lucru. Însă Crin Antonescu este el însuși responsabil pentru o bună parte din procentele pierdute. Nu știm cine-l consiliază sau ce schimbări vor surveni în strategia acestuia odată cu debutul campaniei sale ce va avea loc în curând la Constanța. Ar fi bine însă să schimbe ce este de schimbat, pentru că în prezent Crin Antonescu are atitudinea cuiva care parcă nici nu vrea să candideze la președinție. Efortul echipei electorale pusă în slujba lui Antonescu va fi îngreunată nu numai de sondajele care îl plasează pe acesta în cădere liberă, de fapt a scăzut în continuu de anul trecut încoace, dar mai ales de alegerile europarlamentare ce vor surveni înaintea celor prezidențiale. Un rezultat slab acolo pentru liberali va fi de natură să accentueze handicapul liderului lor în cursa pentru Cotroceni.