Ponta în presa de peste Ocean: România va rezista majorării cheltuielilor publice

Premierul Victor Ponta a promis menţinerea deficitului sub 3% din PIB anul acesta şi anul viitor şi păstrarea datoriei publice sub 40% din PIB, una dintre cele mai scăzute din Europa, notează publicaţia "Wall Street Journal", citată de Agerpres.
Al doilea cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene a redus anul trecut deficitul sub 3% din PIB, permiţând ţării să iasă din procedura de deficit excesiv (EDP). Dar tensiunile politice rămân ridicate între principalii lideri politici ai ţării, iar FMI a avertizat luna aceasta faţă de riscul cheltuielilor publice care nu sunt necesare, înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor.

"Prioritatea mea absolută este menţinerea acestor date pozitive cât timp se păstrează randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale româneşti la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. Totuşi, consolidarea fiscală nu va fi atât de drastică încât să descurajeze investiţiile publice", a afirmat Victor Ponta.

România şi-a îndeplinit obiectivele fiscale

Chiar dacă anul trecut a fost afectat de disputele politice şi criticile internaţionale privind încercarea de demitere a preşedintelui, România a reuşit să-şi îndeplinească obiectivele fiscale, reducând deficitul la 2,9% din PIB în 2012, de la 5,6% din PIB în 2011, a mai spus premierul Ponta.

Totuşi, FMI indică că ar exista probleme în ţară. Recent, Guvernul a majorat ţinta de deficit pentru acest an la 2,3% din PIB, de la 2,1%, o decizie despre care premierul spune că este un derapaj izolat din cauza refacerii colectării taxelor.

FMI este îngrijorat că presiunile electorale ar putea micşora 'cămaşa de forţă fiscală'. 'Presiunile pentru măsuri populiste sunt în creştere, ceea ce va afecta reformele dificile adoptate anterior sau va crea noi riscuri. Trebuie să se reziste acestor presiuni. Mai mult, conflictele interne trebuie depăşite deoarece limitează reformele instituţionale, de exemplu în zona planificării investiţiilor', se arată în raportul FMI din 4 octombrie.

Eşecul recentei încercări de a privatiza CFR Marfă ilustrează modul în care disputele politice afectează luarea deciziilor. Grupul Feroviar Român (GFR), o companie feroviară privată, a câştigat anul acesta licitaţia de achiziţionare a 51% din grupul de stat CFR Marfă, pentru 202 milioane de euro (276 milioane de dolari), dar nu a reuşit să încheie tranzacţia în octombrie, toate părţile implicate dând vina una pe alta pentru eşec.

GFR a fost prinsă în jocurile politice

Victor Ponta a declarat că GFR a fost prinsă în 'jocurile politice' ale preşedintelui şi nu şi-a mai putut onora obligaţiile. Pe de altă parte, preşedintele a declarat că procesul de privatizare nu a fost transparent, o afirmaţie contestată de Guvern. GFR a dat vina pe imposibilitatea de a obţine aprobarea pentru schimbarea acţionariatului de la creditorii interni şi externi ai companiei feroviare.

'Sper că vom evita astfel de cazuri în viitor. Procesul va fi relansat şi va fi reluat în următoarele opt luni', a adăugat Victor Ponta.

Guvernul României se aşteaptă, de asemenea, să vândă active prin oferte publice iniţiale, ceea ce ar trebui să ducă la creşterea transparenţei şi gestionării corporatiste, a declarat premierul.

Pentru a prinde din urmă naţiunile bogate din Europa, România trebuie să-şi angajeze mai mult din resursele sale, a explicat oficialul român, adăugând că se aşteaptă în acest an la o creştere a economiei de 2%, o cifră pe care a numit-o modestă. Comisia Europeană estimează că PIB-ul României va înregistra un avans de 1,6% în 2013.

'România încă nu îşi utilizează deplin potenţialul său uman şi natural', a subliniat premierul pentru publicaţia americană.

În 2012, PIB-ul pe locuitor în România a fost de doar 49% din media UE, conform datelor Eurostat. Acum ţara se bazează pe resursele minerale şi energetice pentru a reduce mai uşor decalajul faţă de restul Europei. Guvernul a acordat anul trecut primele permise pentru companiile care caută gaze de şist în ţară. Un proiect de dezvoltare a unei mine de aur, blocat timp de 14 ani din cauza protestelor ecologiştilor, a fost pus în dezbaterea Parlamentului.

Victor Ponta a afirmat că încă nu este încrezător că Parlamentul va aproba proiectul Roşia Montană, care ar deveni cea mai mare exploatare la suprafaţă a aurului din Europa.

"Cred că în final, majoritatea societăţii româneşti va înţelege că dacă respectăm standardele de protecţie a mediului, dacă obţinem beneficii din taxe, redevenţe, locuri de muncă, trebuie să facem ceea ce fac toate statele moderne din Europa şi din alte regiuni ale lumii - profită de resursele lor naturale", a adăugat şeful Guvernului României.

Institutul Democratic din Washington a apreciat în 14 octombrie că Roşia Montană 'a fost un test politic pentru viitoarele proiecte interne şi internaţionale'. În următorii aproape 20 de ani proiectul ar putea adăuga PIB-ului României peste 24 miliarde de dolari, apreciază instituţia cu sediul la Washington.

Victor Ponta are programată săptămâna viitoare o vizită oficială în SUA, într-un moment în care compania energetică americană Chevron vrea să demareze un proiect de explorare a zăcămintelor de gaze de şist, proiect care se confruntă cu opoziţia ecologiştilor din România.