Ponta vrea independenţa energetică a României şi Moldovei. Ce vrea Iohannis?

România deţine rezerve de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, estimează un studiu realizat de Agenția Americană pentru Informare în Energie, ceea ce poziţionează ţara noastră pe locul al treilea în Europa. Pe lângă extragerea resurselor clasice, deja exploatate pe teritoriul ţării noastre şi care asigură 80% din necesarul intern, extracţia gazelor de şist poate conferi României indepenenţa energetică mult dorită, ajutând-o să se tranforme într-un actor regional important în domeniu.

Având în vedere potenţialul energetic al ţării noastre, cabinetul condus de Victor Ponta a acordat mai multor companii posibilitatea de a explora subsolul ţării noastre în vederea descoperirii resurselor de gaz de şist. Pe de altă parte, guvernul a facilitat şi a stimulat prospecţiunile în Marea Neagră pentru gazele convenţionale astfel încât la finalul acestui an România să cunoască dimensiunea acestor resurse pentru ca în perioada următoare să înceapă şi extragerea. Cu ajutorul guvernamental, în anii următori, companiile vor investiti în capacităţile de exploatare a resurselor din Marea Neagră şi vor contribui astfel la alimentarea pieţei interne cu gaz.

Citeşte şi: Ponta, despre gazele de şist: Sunt de acord să vedem dacă avem rezerve, dacă putem să le exploatăm

Pe lângă încercarea de a-şi satisface nevoile de gaz din resurse interne, ţara noastră a demarat deja paşii necesari pentru a putea exporta excedentul către statele vecine, care au o dependenţă ridicată de Federaţia Rusă. Principalul beneficiar al exporturilor este Republica Moldova, care va putea să îşi asigure necesarul pentru consumul intern importând gaze din România prin gazoductul Iaşi-Ungheni, inaugurat de premierul Victor Ponta împreună cu omologul său de la Chişinău.

Între timp, deşi din postura de candidat al ACL la Preşedinţia României, Klaus Iohannis ar trebui să aibă o opţiune clară în ceea ce priveşte politica energetică naţională, liderul liberal s-a făcut remarcat printr-o poziţie ambiguă. „Cu exploatarea trebuie să o luăm un pic mai încet, pentru că vorbim de o tehnologie care nu este nouă. Exploatarea putem să o abordăm atunci când avem o tehnologie care să garanteze siguranța cetățenilor și a mediului", afirma  Klaus Iohannis, în cadrul unei emisiuni televizate de la începutul lunii august.

Poziţia adoptată arată că liderul liberal nu are o viziune în privinţa politicii energetice naţionale. Chiar dacă respinge exploatarea gazelor de şist, Klaus Iohannis nu propune însă şi o alternativă pentru ca România să atingă obiectivul dobândirii independenţei energetice. Aşa cum s-a dovedit în cazul S.U.A., extracţia resurselor neconvenţionale de gaz poate oferi o şansă importantă de dezvoltare economică, generând locuri de muncă şi venituri suplimentare la bugetul de stat. Pe de altă parte, gazele de şist vor duce şi la ieftinirea energiei, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul SUA, principalii beneficiari fiind consumatorii casnici care vor plăti facturi mai mici, dar şi companiile, care îşi vor putea optimiza producţia, devenind astfel mai competitive. Or, România nu îşi poate permite să ignore această oportunitate fără să pună altceva în loc. Ca să nu mai vorbim de responsabilitatea care ne revine şi în raport cu Republica Moldova al cărei parcurs european depinde în mod esenţial de independenţa faţă de gazul rusesc.

Citeşte şi: AFP: Gazul de şist american schimbă regulile în industria chimică