Populistul Orban vrea un nou mandat pe spinarea lui Soros

Campania împotriva lui George Soros (87 de ani) este o ocazie de deturnare a atenţiei populaţiei şi de focalizare a temerilor asupra unui subiect spinos. O ocazie de escamotare a problemelor cu care se confruntă ţara, precum inegalităţile sociale, care nu fac decât să crească pe fondul corupţiei şi al îmbogăţirii vertiginoase a oligarhilor apropiaţi de regim.

Spitalele şi sistemul de sănătate sunt în pragul falimentului, peste 600.000 de tineri părăsind definitiv ţara (dintr-o populaţie sub 10 milioane), în majoritate medici şi personal sanitar, a căror lipsă se face tot mai simţită. Este cunoscută abilitatea premierului ungar, fin strateg care a înţeles că cea mai bună apărare este inventarea unui inamic public asupra căruia să dirijeze nemulţumirile populaţiei. Aşa că, pentru toate relele, de vină este Soros. O metodă folosită şi la Bucureşti de exponenţii PSD-ului pentru a-şi motiva eşecurile.

La şase luni distanţă de legislative, în timp ce opoziţia nu a fost niciodată atât de divizată, această cruciadă împotriva miliardarului american (evreu de origine maghiară) promite să-i asigure lui Orbán un nou succes la legislativele din aprilie anul viitor.

Soros este un finanţist fără frontiere şi, în multe cazuri, un speculator, dar de patru decenii este şi un filantrop liberal care a investit miliarde de dolari pentru favorizarea şi ajutarea tranziţiei democratice a fostelor ţări comuniste. Mai ales în ţara sa natală, Ungaria, unde în 1991 a fondat, la Budapesta, Universitatea Central-Europeană, acum obiect de dispute.

În câteva zile va fi cunoscut rezultatul consultării lansate de Viktor Orbán la 1 octombrie, proces prin care electorii ungari urmau să răspundă – prin poştă – până pe 26 noiembrie. Media europeană estimează că există posibilitatea ca această consultare să fie plebiscitată, având în vedere impozanta campanie publicitară şi mediatică prin care s-a denun­ţat „planul Soros“.

Consultarea naţională, o practică lansată de Viktor Orbán, este preferată referendumului. Sub leitmotivul „Aprobaţi Planul Soros?“, cetăţenii sunt întrebaţi dacă avizează dorința miliardarului de a impune ungurilor, prin primirea în masă a refugiaţilor, o renunţare la cultura lor, la suveranitate, până la punerea în pericol chiar a folosirii limbii na­ţionale. Doar că singurele declaraţii publice în care Soros a invitat ţările UE să-i  primească pe cei care cer azil precizau: „pe bază de voluntariat“.

De câteva luni, Budapesta a făcut din finanțistul filantrop inamicul public nr. 1 al ţării. O cruciadă simptomatică a derivei autoritare şi populiste în care Ungaria este pe cale să se lase antrenată. Soros este „oaia neagră“ ideală a unui regim dornic de apropiere de Rusia. Operaţiunea montată cinic de Orbán contra lui Soros este condamnabilă, scrie „Le Monde“, precizând că, dincolo de cazul Soros, democraţii europeni nu pot rămâne indiferenţi la voinţa asumată de Ungaria de a deveni laboratorul unei Europe naţionaliste şi xenofobe, la polul opus valorilor UE.

Riposta

Până acum tăcut, miliardarul american (stabilit în SUA în 1957, după ce a fugit de comunism în 1947) a decis să răspundă în stilul său, pe internet, şi a respins punct cu punct acuzaţiile – „false şi mincinoase,  care înşală deliberat ungurii“ – aduse de premierul Viktor Orbán. Şi, într-un rar interviu acordat „Financial Times“, Soros cere celorlalte ţări ale UE „să reacţioneze mai ferm faţă de Victor Orbán, devenit liderul unui stat mafiot“. Soros denunţă o campanie care „aţâţă sentimente antimusulmane şi reia retorica antisemită a anilor 1930“. Adepţii lui Orbán au încercat imediat să întoarcă declarațiile în avantajul lor. Deputatul Gergely Gulyas, apropiat de Orbán, a ripostat: „Ungaria este confruntată cu atacul frontal al lui Soros. Până acum, a făcut-o prin intermediul organizaţiilor sale. Acum ameninţă deschis Ungaria“.

Soros este cunoscut pentru sprijinul oferit ţărilor în curs de dezvoltare sau în curs de reconstrucţie pentru tranziţia spre democraţie. 70 de ţări au primit 8 miliarde de dolari prin intermediul a 20 de fundaţii. Inclusiv ţările din fostul bloc sovietic, asemenea Ungariei, ai căror cetăţeni s-au putut bucura de burse finanţate pentru studii în Occident. Printre beneficiari: tânărul Viktor Orbán şi mulți dintre partizanii sau amicii săi apropiaţi astăzi de putere.