Portretul lui Mihai Tudose în The New York Times. Ce scriu americanii despre premier

Mihai Tudose, în vârstă de 50 de ani, este succesorul lui Sorin Grindeanu, dat afară săptămâna trecută în urma unei sciziuni în partidul de guvernare, al cărui lider, Liviu Dragnea, este considerat liderul de facto, în pofida faptului că nu poate ocupa funcţia de premier după ce a fost condamnat de fraudă, scrie publicaţia americană.

Corupţia este cea mai mare problemă în România, comentează NYT, care aminteşte de protestele din iarnă, cele mai ample de la căderea comunismului în 1989, care au fost generate de încercarea Guvernului de a impune propuneri legislative prea laxe în domeniul justiţiei.

Tudose, parlamentar din 2000 şi ministru ale Economiei în două rânduri din 2014, este relativ necunoscut, iar numirea sa şi a Cabinetului său îi dezamăgeşte pe unii observatori, având în vedere că preşedintele Klaus Iohannis a solicitat ca viitorul premier să fie integru şi competent, notează NYT.

„Plagiat, fraude, nicio legătură cu domeniul pe care se presupune că-l vor conduce”, apreciază, referindu-se la Guvern,  Oana Suciu, o profesoară de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti.

În Tudose, Dragnea a găsit un premier considerat „maleabil, care-l va lăsa să conducă din culise”, comentează NYT, un aranjament care poate face guvernul vulnerarabil la luptele interne din Partidul Social Democrat (PSD).

„Există o tensiune structurală care conduce la situaţii ca cea pe care am văzut-o, de conflict între Dragnea şi Grindeanu”, apreciază Paul Ivan, analist la European Policy Center, un centru de reflecţie de la Bruxelles.

Un dosar penal în care Dragnea este acuzat de abuz de putere şi instigare la fals urmează să continue în septembrie, notează ziarul.

NYT scrie că analişti sunt sceptici cu privire la intenţia noului Executiv de a introduce noi taxe şi de a modifica programul cu privire la pensii, apreciind că partidul încearcă să strângă bani pentru a-şi acoperi promisiunile din campanie cu privire la creşterea salariilor bugetarilor.

De asemenea, observatori sunt sceptici cu privire la vreun impact al noului Guvern asupra economiei, care se bazează pe fonduri de la Uniunea Europeană (UE) şi investiţii, notează cotidianul.

NYT scrie că, după protestele din iarnă, este puţin probabil ca noul Guvern să încerce să modifice legislaţia anticorupţie şi îl citează pe Ivan care apreciază că ar putea să facă totuşi acest lucru ”prin paşi mai mici, fără să atragă atenţia publicului”, ceea ce face să planeze spectrul unor noi proteste.