Vineri începe postul Crăciunului. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, anul acesta lăsatul de sec se face în seara de 14 noiembrie iar ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15,00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon.

În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvârşită atunci în acest scop, menţionează pr. prof. dr. Ene Branişte în lucrarea 'Liturgica generală'.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament în aşteptarea venirii lui Mesia - Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit 'postul din luna a zecea'.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile, unii posteau numai şapte zile, alţii, şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor.

Sinodul local din Constantinopol ţinut în anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi) a uniformizat însă durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Postul Crăciunului reprezintă o abţinere de la lucrurile rele care ne îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni.

Din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn, în toate zilele de sâmbătă şi duminică, în perioada 21 noiembrie - 16 decembrie, inclusiv.

Potrivit părintelui Ene Branişte ('Liturgica generală'), acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinţilor Apostoli. După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea până în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15,00-16,00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn. Marţea şi joia se mănâncă legume fierte, drese cu untdelemn şi se bea vin iar sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă lunea, marţea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la peşte iar miercurea şi vinerea, la vin şi untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi.

Tot astfel, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului, 24 decembrie, numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aduce vestea Naşterii Mântuitorului, în felul acesta cinstind marea sărbătoare care are să vină.