Povestea lui Vladimir Putin: de la băiatul sărac, la liderul absolut al Rusiei
“Viaţa mea e foarte simplă. Am terminat şcoala, am intrat la Universitate. Am terminat Universitatea, am intrat în KGB. Am încheiat cu KGB-ul, din nou la Universitate. De la Universitate, la Sobceak. De la Sobceak, la Moscova, la Departamentul Administrativ al Kremlinului. După aceea, în aparatul preşedintelui. De acolo la FSB. După aceea, m-au numit premier. În prezent, preşedinte în funcţiune. Asta-i tot!”. – declara Putin în anul 2000.
Copilărie
Leningrad, avându-i ca părinți pe Vladimir Spiridonovici Putin (1911—1999) și pe Maria Ivanova Selomova (1911—1998). Mama lui era muncitoare la o fabrică, iar tatăl său a servit ca militar în marina sovietica, într-o unitatesubmarină în cursul anilor 1930, Ulterior Putin tatăl a lucrat pentru NKVD, într-un grup de sabotaj in vremea celui de-al Doilea Război Mondial. Doi frați mai mari s-au născut în mijlocul anilor 1930; unul dintre ei a murit la câteva luni după naștere, iar al doilea a decedat de difterie în timpul asediului Leningradului. Bunicul patern, Spiridon Putin (1879—1965), a fost bucătarul lui Vladimir Lenin și Iosif Stalin.În cartea autobiografică a lui Putin, Ot Pervogo Litsa (română: La persoana întâi), bazată pe interviurile pe care le-a acordat, se vorbește despre începuturile umile, printre care cei dintâi ani ai vieții petrecuți într-un apartament comun din Leningrad. La 1 septembrie 1960 Vladimir a început sa învețe la Școala elementară nr. 193 de pe strada Baskov, aflată vizavi de casă. Până în clasa a cincea, era unul din puținii elevi, din clasa sa de 45 de copii, care nu fusese cooptat încă în organizația locală de pioneri, aceasta din cauza comportamentului său indisciplinat.
În clasa a șasea a început să se dedice sportului, mai ales artelor marțiale sambo și judo, dar in cursul vietii a practicat si tenisul, ski si pilotajul.În tinerețea sa, Putin a avut drept modele de admirație personajele ofițerilor de inteligență, ce apăreau pe ecranele sovietice, jucate de actori precum Viaceslav Tihonov și Gheorghi Jjionov.
În timpul anilor de studenție, el a devenit membru al Partidului Comunist și a rămas membru până la dizolvarea acestuia în decembrie 1991. De asemenea, la universitate l-a întâlnit pe Anatoli Sobceak care a jucat mai târziu un rol important în cariera sa.
Carieră la KGB
Încă de pe băncile şcolii, Putin citea cărţi cu spioni şi îi plăceau filmele de spionaj: “Chiar şi înainte de terminarea şcolii am avut dorința de a lucra în cadrul serviciului secret, deşi acest lucru mi se părea de nerealizat, la fel ca zborul pe Marte”.
La 16 ani (era în clasa a IX-a) s-a dus la KGB: dorea să intre Țîn pâine”. KGB-ul l-a refuzat, politicos, spunându-i să aştepte până va urma o facultate, preferabil de Drept. Zis şi făcut. În 1970, tânărul Putin se înscria la Universitatea din Leningrad (în prezent Sankt Petersburg), oraşul natal, la drept internaţional. Foştii colegi spun despre el că era extrem de serios, avea o minte strălucită şi era foarte rigid în modul de organizare a vieţii personale, reuşind să decepţioneze multe tinere care îi făceau curte.
În anul trei de facultate reuşeşte să-şi cumpere primul palton adevărat, iar în anul patru i se îndeplineşte visul: îl sună KGB-ul.
După absolvea universității, Putin a fost recrutat deKGB, în serviciul de contraspionaj. În 1976 a terminat cursul de perfecționare al KGB din Ohta, Leningrad. Apoi, conform spuselor lui Iuri Felștinsky și ale lui Vladimir Pribîlovski, a servit la asa numita direcție nr.5 a KGB-ului, care a combatea opoziția politică. Ziarul Washington Post a indicat faptul că el s-a ocupat o vreme cu urmărirea unor cetățeni străini aflați la Leningrad. A primit ulterior oferta de a se transfera la servicul de inteligență aflat în sarcina primei direcții a KGB (în rusă: Первое Главное Управление) și a fost trimis pentru antrenamente suplimentare vreme de un an la , Școala Superioară Dzerjinski a KGB, dinMoscova iar apoi, prin mijlocul anilor 1980, la Institutul KGB Yuri Andropov din Moscova (acum fiind Academia pentru Inteligență Externă).
Din 1985 până în 1990, KGB-ul l-a repartizat pe Putin la Dresden, pe atunci în Republică Democrată Germană. După prăbușirea regimului comunist al Germaniei de Est și a sistemului comunist din celelalte state satelite ale Uniunii Sovietice, Putin a fost rechemat în Uniunea Sovietică, la Leningrad, iar în iunie 1991 a ocupat un post la facultatea de relații internaționale a Universității din Leningrad, aflându-se în subordinea vice-rectorului Iuri Molceanov. În aceasta nouă calitate, Putin ar fi supravegheat colectivul studențesc și pe recruți. A reluat legaturile cu Anatoli Sobceak , pe atunci primarul Leningradului. Sobceak lucrase ca asistent universitar în timpul anilor studenției lui Putin și a fost unul din mentorii acestuia. Putin a demisionat formal de la serviciile de securitate a statului la 20 august 1991.
Începuturile carierei politice
În mai 1990, Putin a fost numit consilier al primarului Sankt Petersburg-ului în domeniul afacerilor internaționale. La 28 iunie 1991 a fost numit șef al Comisiei pentru relații externe din cadrul primăriei din Sankt Petersburg, însărcinat fiind cu promovarea relațiilor internaționale și a investițiilor străine. Mai puțin de un an de la preluarea conducerii comisiei, Putin a fost investigat de către o comisie a Consiliul Legislativ al orașului. În urma controlului făcut de comisia Consiliului Legislativ s-a ajuns la concluzia că Putin ar fi cauzat pierderi de 93 de milioane de dolari. Comisia a recomandat ca Putin să fie concediat, dar nu au existat consecințe imediate. Putin a rămas șef al Comisiei pentru relații externe, până în 1996.
Din 1994 până în 1997, Putin a ocupat mai multe funcții politice în Sankt Petersburg . În martie 1994 a devenit Vice-primarul orașului Sankt-Petersburg. De asemenea intre 1995 – iunie 1997 Putin a condus filiala locală a partidului de guvernământ din Sankt Petersburg . În același timp el a fost șef al Consiliului Consultativ al ziarului Viedomosti din Sankt Petersburg, scrie istoriesicultura.ro.