Președinția continuă discursul pe lângă subiect în cazul privatizării CFR Marfă

Cazul privatizării CFR Marfă continuă să fie perceput ca prin ceață dinspre Cotroceni, deși, după cum rezultă din recenta luare de poziție și atenționarea din Deutsche Welle, ața albă cu care sunt cusute eschivele președintelui pare să se vadă de acum cu claritate maximă până și din Germania.

Potrivit hotărârii publicate pe site-ul Preşedinţiei, CSAT aviza încă din februarie proiectul de HG pentru aprobarea strategiei de privatizare a CFR Marfă şi a mandatului Ministerului Transporturilor pentru implementarea acesteia.

Totul este clar până aici. Din acest punct încolo, apare niznaiul lui Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al președinției, care subliniază alunecând subtil pe lângă subiect că articolul 2 al hotărârii arată că "modalitatea concretă şi procedura de privatizare se află în responsabilitatea Ministerului Transporturilor şi a Guvernului României" și continuă să bată șaua ca să priceapă iapa, enumerând prezența miniștrilor la acea ședință și specificând că hotărârea a fost luată în unanimitate. Toate bune și frumoase, dar nu despre asta era vorba.

Ceea ce se preface că nu înțelege președinția este că guvernul nu cere acum aviz pe contract sau clauze contractuale, deci pe detaliile comerciale. De când s-a luat în februarie acea hotărâre în CSAT și până în prezent, s-a întâmplat un lucru foarte important: Traian Băsescu, președinte în funcție al României și șef al CSAT a făcut public declarații ce conțin acuze extrem de grave, de natură să arunce în aer tot procesul privatizării CFR Marfă. Din acest motiv apare cererea guvernului, care solicită acum un aviz pe finalizarea negocierilor sau informații suplimentare ce pot schimba datele problemei. Or, cine să dea acest aviz sau să ofere aceste informații noi dacă nu CSAT prin șeful său, direct și exclusiv informat de serviciile române de informații? Prin analogie cu revizuirea sentinței în Justiție, care se impune dacă apar elemente noi după pronunțare și în cazul de față guvernul a cerut intervenția CSAT în consecința directă a declarațiilor publice ale președintelui.

Încă un detaliu extrem de important peste care trece cu nonșalanță purtătorul de cuvânt este confirmarea referitoare la caracterul strategic al CFR Marfă, care a apare explicit în hotărârea publicată.

"La solicitarea Guvernului României, CSAT a avizat proiectul Hotărârii Guvernului României pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» - S.A. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat acest proiect solicitând privatizarea cu un investitor strategic şi respectarea obligaţiilor pe care «C.F.R. Marfă» - S.A. le are faţă de MApN, NATO şi alte structuri de securitate".

Din articolul 3 reiese cât se poate de clar exact ceea ce nega Traian Băsescu: privatizarea se referă la o companie care prezintă importanță strategică pentru țară. Astfel și nu altfel trebuie luată în considerare hotărârea CSAT care solicita Ministerului Transporturilor să includă în contract clauze care să oblige cumpărătorul, sub sancţiunea rezoluţiunii contractului şi plata unor daune interese, să menţină obiectul de activitate al CFR Marfă şi să întreprindă toate măsurile necesare pentru îndeplinirea de către companie, pe toată durata sa de existenţă, a obligaţiilor de natură strategică ce îi revin potrivit legislaţiei în vigoare, protocoalelor şi acordurilor naţionale şi internaţionale.

Aceste obligaţii amintite în hotărâre sunt nevoile de apărare a ţării, transportul trupelor şi materialelor militare, neîntrerupt pe timp de pace, în caz de calamităţi naturale, situaţii de criză şi de război sau alte situaţii deosebite, angajamentele asumate de România prin Tratatul NATO şi convenţiile încheiate cu SUA.