Prefectura Covasna a dat în judecată Primăria Sf. Gheorghe pentru arborarea steagului secuiesc

Prefectul de Covasna, Dumitru Marinescu, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că în prealabil a sesizat Primăria Sfântu Gheorghe şi CJ Covasna pentru a îndepărta steagul secuiesc de pe instituţii şi, întrucât nu s-au conformat, le-a dat în judecată la Tribunalul Covasna.

l a spus că pe sediile instituţiilor publice pot fi arborate doar însemnele şi simbolurile prevăzute de lege.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, care este şi liderul judeţean al UDMR, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că în cursul săptămânii a primit o înştiinţare că prefectul de Covasna, Dumitru Marinescu, a dat în judecată conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe şi pe cea a Consiliului Judeţean pentru arborarea steagului secuiesc pe sediile celor două instituţii.

Tamas Sandor a precizat că nu va îndepărta steagul secuiesc de pe sediul CJ, ci se va judeca cu Prefectura. "Nu vom îndepărta steagul, ne vom judeca în instanţă. Să vină cu forţele de ordine dacă vor să îl îndepărteze, noi nu o vom face", a spus Tamas.

Preşedintele CJ Covasna consideră că "atacurile" împotriva simbolurilor secuieşti arată că politicienii români nu cunosc sufletul secuilor şi, dacă ei cred că aceştia pot fi intimidaţi, "greşesc foarte mult".

Tamas a menţionat că se apropie aniversarea a 100 de ani de la adoptarea Declaraţiei de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. "Şi atunci, după 100 de ani, România va trebui să dea socoteală cât s-a respectat din drepturile prevăzute în Declaraţia de la Alba Iulia şi atunci se va putea constata că au cauzat mai multe probleme, decât au rezolvat", a spus preşedintele CJ Covasna.

Alte cinci primării din Covasna au fost date în judecată de Prefectură pe motiv că autorităţile locale nu au îndepărtat steagul secuiesc de pe sediile instituţiilor, aşa cum au fost somate. Prefectul de Covasna, Dumitru Marinescu, declara, la începutul lunii iulie, că a dat în judecată trei primării - cele din Baraolt, Lemnia şi Arcuş, cerând instanţei să dispună înlăturarea steagurilor secuieşti de pe sediile instituţiilor. Potrivit prefectului, alte două primării, din Târgu Secuiesc şi din Chichiş, au fost date în judecată în luna mai, pe acelaşi motiv.

Totodată, Marinescu susţinea că cinci primării - din Cernat, Ghelinţa, Ojdula, Vârghiş şi Covasna - s-au conformat somaţiei Prefecturii şi au îndepărtat steagurile. Pe de altă parte, Curtea de Apel Braşov a respins recursul declarat de primarul comunei Ozun împotriva unei sentinţe pronunţate de Tribunalul Covasna, care a dat câştig de cauză Prefecturii în cazul plângerii depuse privind arborarea steagului secuiesc pe sediul Primăriei Ozun, stabilind că acţiunea este nelegală.

Sentinţa, care a fost pronunţată în 18 septembrie şi postată pe site-ul Curţii de Apel Braşov, este irevocabilă.

Preşedintele UDMR Covasna, Tamas Sandor, a declarat că având în vedere "isteria politică din ultima perioadă împotriva maghiarilor", era de aşteptat ca instanţa să ia o "decizie politică", şi asta în condiţiile în care legea asigură dreptul minorităţilor naţionale de a-şi folosi propriile simboluri. "De mai multe ori am atras atenţia că în Ţinutul Secuiesc sunt mai mulţi cetăţeni, mai multe locuinţe decât primării şi chiar dacă reprezentanţii Guvernului, prefecţii, au pornit o campanie împotriva simbolurilor noastre, constat cu fericire că cetăţenii s-au solidarizat şi din ce în ce mai mulţi arborează steagul secuiesc şi pe foarte multe maşini vedem abţibilduri SIC", a spus Tamas.

Preşedintele UDMR Covasna a afirmat că, în opinia sa, primarul comunei Ozun, Raduly Istvan, nu ar trebui să îndepărteze steagul secuiesc de pe sediul Primăriei.

Primarul Raduly Istvan nu a putut fi contactat până la ora transmiterii acestei ştiri. În acest caz, Tribunalul Covasna a dat câştig de cauză Prefecturii, în noiembrie 2012, în legătură cu solicitarea de a se constata că este nelegală arborarea steagului secuiesc pe sediul Primăriei comunei Ozun şi de a-l obliga pe primarul să îl înlăture. Decizia a fost atacată cu recurs, asupra căruia s-a pronunţat Curtea de Apel Braşov.