Premierul Nicolae Ciucă: Temele păcii şi războiului au revenit pe tărâm european

Premierul a mai spus că regiunea Mării Negre devine acum o miză mai mare ca oricând nu doar în sensul clasic, militar, al securităţii, cât mai ales din perspectivă largă geopolitică.

”Privind retrospectiv, pandemia de COVID-19 apare acum ca un test preliminar pentru provocările actuale. Răspunsul comunităţii europene şi euro-atlantice la pandemie s-a dovedit a fi, după unele dificultăţi şi ajustări de început, eficace şi salutar. El a reuşit să scoată la suprafaţă solidaritatea comunităţii euroatlantice, capacităţile de rezilienţă ale acesteia”, a spus premierul.

Nicolae Ciucă a arătat că ”temele păcii şi războiului au revenit pe tărâm european”.

”Provocarea adusă de agresiunea militară fără precedent a Federaţiei Ruse la adresa sistemului internaţional bazat pe reguli ne obligă  să ne regândim acţiunea, resursele şi viziunea. Este inevitabil, pentru că viitorul apare plin de riscuri şi mai incert decât ne-am fi putut imagina în urmă cu cinci ani. Crizele multiple, suprapuse şi interdependente pe care le parcurgem astăzi afectează toate guvernele. Însă modalitatea în care s-au coalizat forţele societăţii libere i-a surprins tocmai pe cei care mizau pe slăbiciune şi vulnerabilitate”, a afirmat premierul.

Potriivit acestuia, ”de la capacitatea de decizie politică în criză până la sprijinul opiniei publice, ceea ce defineşte această comunitate este puterea de mobilizare – în serviciul binelui, dar şi cu conştiinţa potenţialului unor sacrificii care se dovedesc necesare”.

”Acest test de rezilienţă are şanse de a fi trecut. În aceasta constau virtutea şi forţa lumii libere, democratice, a valorilor pe care le împărtăşim în spaţiul euro-atlantic”, a spus Ciucă.

Premierul a vorbit despre deciziile acestui an, în UE, în NATO şi în cadrul comunităţii democratice, care ”dau o bună măsură a capacităţilor noastre de coeziune, de apărare a unor valori universale”.

”Pentru România, ca beneficiară, dar şi contribuitoare vizibilă la măsurile de răspuns şi reasigurare ale Alianţei, ale SUA ca partener strategic, ale UE, ale partenerilor noştri globali, rezultatele eforturilor noastre din acest an inspiră optimism. Ponderea geopolitică şi caracterul strategic indispensabil ale zonei Mării Negre sunt o realitate şi o cerinţă promovate de România de mulţi ani. Pentru prima oară în istoria sa, NATO, la Summit-ul de la Madrid, declară zona Mării Negre ca zonă de interes strategic aliat, iar securitatea ei, parte integrantă a securităţii euroatlantice. Nu doar că flancul estic primeşte întăririle şi postura necesare, dar regiunea pontică devine parte integrantă a recentrării aliate pe misiunea ei fundamentală în Europa”, a spus el.

Nicolae Ciucă a mai spus că, din perspectiva securităţii, vedem reconsolidate capacităţile de apărare şi descurajare în această regiune.

”Din ce în ce mai mulţi aliaţi au constituit sau sunt în curs de a proiecta strategii naţionale cu privire la această regiune. Abordarea din Conceptul Strategic şi celelalte documente NATO sunt relevante. UE şi-a calibrat acţiunea pe problematica maritimă regională. Un efort la care România a contribuit semnificativ. Interesul aliaţilor, al Europei valorilor este de a apăra libertatea de alegere a statelor care doresc să vină către noi, de a respinge politica revizionistă a sferelor de influenţă. Cred, de altfel, că o parte din surpriza celor care ne testează voinţa şi această libertate, a stat în mare măsură în modul în care reacţia comunităţii europene şi euro-atlantice s-a întâlnit cu determinarea partenerilor noştri din vecinătate”, a afirmat şeful Executivului

Ciucă a menţionat că România a ştiut să demonstreze solidaritate şi rezilienţă.

”În cazul agresiunii la adresa Ucrainei, ca stat riveran Mării Negre şi stat UE cu cea mai extinsă graniţă cu Ucraina, deciziile principiale la care am luat parte în plan multilateral validează realitatea maturităţii României, a instituţiilor sale, a societăţii şi cetăţenilor săi. Cel mai recent exemplu este rolul jucat, în puncte precum Galaţi şi Constanţa, unde am consolidat liniile de aprovizionare şi export de cereale”, a spus Nicolae Ciucă.

Premierul a subliniat că ”România a susţinut şi promovat iniţiative şi formate de consolidare transatlantică precum Iniţiativa celor Trei Mări, formatul B9, cooperarea trilaterală cu Polonia şi Turcia.”

”Acestea  au contribuit din plin la consolidarea capacităţii de reacţie şi a rezilienţei şi au demonstrat justeţea constructului pro-activ strategic al României. Parteneriatul Strategic cu SUA a determinat gândirea unei noi strategii dedicate Mării Negre. Este de salutat iniţiativa, puternic susţinută în Congresul SUA, de a consolida o strategie americană la Marea Neagră”, a mai spus el.

Potrivit lui Ciucă, ”creşterea investiţiei strategice a SUA în susţinerea rezilienţei şi libertăţii de alegere a statelor partenere este din ce în ce mai vizibilă, iar Franţa sau Marea Britanie, dar şi alte state, sunt exemple similare”.

”Regiunea Mării Negre devine acum o miză mai mare ca oricând nu doar în sensul clasic, militar, al securităţii, cât mai ales din perspectivă largă geopolitică. Aceasta are implicaţii pe multiple planuri: securitate şi diversificare energetică, siguranţa lanţurilor de aprovizionare, rezilienţa infrastructurilor, inter-conectivitate, securitate cibernetică. În aceste domenii, consacrarea acestei regiuni în strategii naţionale, aliate sau ale UE se justifică şi se reflectă în modul cel mai concret. Iar securitatea maritimă se concentrează pe libertatea de circulaţie şi de navigaţie şi libertatea comerţului pe care trebuie să le apărăm şi în situaţii speciale precum cele din perioadele de război”, a explicat el.

Premierul a afirmat că în regiunea adiacentă Mării Negre, statele Parteneriatului Estic, pe care agresiunea rusă le-a pus în faţa unor ameninţări existenţiale, trebuie şi mai intens sprijinite pe drumul către Europa. Platforma Parteneriatului Estic trebuie să devină placă turnantă de avansare a procesului de integrare europeană.

”UE îşi poate consolida influenţa politică, poate avansa proiecte dedicate stabilităţii şi securităţii în regiune, proiecte în susţinerea reformelor în sens european şi care să sprijine direct şi palpabil viaţa şi bunăstarea cetăţenilor acestor state. Este un tip de efort pe care l-a exemplificat şi îl exemplifică acţiunea României şi a altor state membre în susţinerea poate celui mai vulnerabil dintre partenerii răsăriteni, Republica Moldova – cel mai recent prin constituirea Platformei de Sprijin pentru acest stat”, a declarat el.

Nicolae Ciucă a spus că ”deciziile UE şi aliate în sprijinul partenerilor estici pot stimula o competiţie benefică, o re-concentrare a eforturilor pe dimensiunea integrării europene a Balcanilor Occidentali”.

”Decizia rapidă şi vizionară de la Versailles pentru Kiev, Chişinău şi Tbilisi a retrezit apetenţa şi capacităţile europene ale statelor aspirante din această zonă. Este reconfirmată astfel importanţa strategică a politicii de extindere. Actuala criză re-alătură în mod real regiunile de apartenenţă geografică şi geostrategică ale României, cea a Vecinătăţii Estice şi cea a Balcanilor, într-un front european.= Opţiunile recente ale UE privind viitorul european al Balcanilor Occidentali (accederea Albaniei şi Macedoniei de Nord) confirmă, cred, această apreciere. Susţinerea României pentru viitorul european al statelor aspirante a fost şi rămâne principială şi fermă”, a spus Ciucă.

Potrivit premierului, ”Balcanii de Vest sunt o zonă de importanţă strategică în care dezvoltările politice şi de securitate au implicaţii directe pentru securitatea şi prosperitatea întregii Europe. Avem motive să sperăm că asistăm la o redinamizare politică în sens european a zonei”.

”Criza din Ucraina poate fi premisa constituirii unui front de consolidare geopolitică în sensul valorilor euroatlantice pe flancul sudic al Rusiei europene. Dincolo de chestiunea extinderii, ea poate fi catalizatorul UE în abordarea celor două mari vecinătăţi: Răsăriteană şi Sudică. Interesele comune reconfirmate de noile ameninţări determină şi nevoia de a răspunde noilor provocări create de actualele crize – securitate energetică, alimentară, siguranţa lanţurilor de aprovizionare, stabilizare, migraţie etc”, a afirmat şeful Executivului.

Ciucă a menţionat că, la nivel strategic, ruperea de sursele ruseşti de hidrocarburi, reducerea dependenţelor de actorii care ne atacă valorile, merge în sensul deja proiectat la nivel euro-atlantic pentru tranziţia energetică.

”În termen scurt şi mediu, ea determină diversificarea surselor, avansul tehnologic şi reorientarea economico-investiţională într-o multitudine de domenii. Mai mult, acest tip de urgenţă determină apropierea poziţiilor în materie de politici energetice între statele membre. Transformarea energetică este una dintre schimbările strategice esenţiale în contextul actual. România a pus constant accent pe continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură, în special consolidarea interconectărilor şi diversificarea mix-ului energetic prin dezvoltarea unor noi proiecte de producţie – inclusiv nuclear şi gaze naturale. Suntem bine poziţionaţi pentru tranziţia la un model de dezvoltare bazat pe consum energetic sustenabil. Iar proiectele comune energetice şi tehnologice cu partenerul strategic american s-au dovedit, o dată în plus, o viziune premonitorie a României”, a apreciat premierul.

Nicolae Ciucă a spus că devine cel puţin la fel de important efortul şi mesajul comunităţii euroatlantice de susţinere fermă a respectării sistemului internaţional bazat pe reguli, a dreptului internaţional, a valorilor şi principiilor democratice şi de respingere a revizionismului, a sferelor de influenţă şi a politicii de putere.

”Într-un context global de competiţie între democraţii şi autocraţii şi în realitatea geopolitică impusă de provocarea rusă în Ucraina, rezilienţa informaţională este esenţială pentru coeziunea transatlantică. Agresiunea din Ucraina a fost însoţită şi de exacerbarea propagandei. Iar Rusia nu este singurul actor cu astfel de recursuri. România este profund ancorată într-un sistem de securitate şi solidaritate euroatlantică care s-a dovedit până în clipa de faţă de neclintit, fiind angajată în eforturile comune de  creştere a rezilienţei naţionale, societale, a mass-media. Devine esenţială transmiterea acestor interese, valori şi preocupări, împreună cu partenerii şi aliaţii euro-atlantici şi partenerii cu interese împărtăşite în plan global. Aceasta este temelia reaşezării lumii globale care să menţină valorile şi modul de viaţă liber şi democratic cu care a trăit generaţia noastră, de care dorim să se bucure şi copiii noştri”, a spus premierul.