Premierul Ponta pune încă o cărămidă la baza economiei. Construim “Noua Europă” chiar în România

Cred că a venit timpul să schimbăm percepţia noastră despre noi, ca români care trăim în Uniunea Europeană, ca români care am avut multe de îndurat în ultimii ani.

Ştiu că poate părea greu de înţeles că nu mai suntem aceiaşi oameni din anii 90’ ştiu că uneori este greu de văzut că lucrurile au început să se mişte şi că merg într-o direcţie bună pentru noi şi, tocmai din aceste motive o să încerc eu să catalizez un sentiment de optimism românesc care ştiu că zace undeva latent în spiritul multora dintre noi.

Ieri s-au petrecut două evenimente care ar trebui să ne facă să ne simţim mândrii şi să spunem „uite că se poate”. Ieri s-a inaugurat noul pod peste Dunăre Calafat-Vidin şi este un pod frumos. Nu numai asta ar trebui să ne facă să ne simţim în sfârşit bine. Nu vorbim despre un proiect închis între România şi Bulgaria. Vorbim despre un proiect la care au pus umărul toţi membrii Uniunii Europene. Finanţările gratuite de care a beneficiat proiectul vin de la Uniunea Europeană, de la Banca Europeană pentru Investiţii, de la Agenţia Franceză pentru Dezvoltare şi de la Instituţia Germană de Credit pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. La evenimentul de lansare alături de Victor Ponta au fost prezenți premierul Bulgariei lamenOreşarski, comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn și guvernatorul Băncii Naționale Mugur Isărescu. Dimensiunea europeană a proiectului finalizat este clară. Mi-a plăcut în mod special cum s-au gândit Ponta și cu președintele Bulgariei să denumească podul: Noua Europa (New Europe) o denumire potrivită și optimistă din punctul meu de vedere. Sigur, gurile rele vor spune că a fost nevoie de 13 ani până când am reușit să construim acest pod. Le pot spune și eu cum zice proverbul, „nici Roma nu s-a construit într-o singură zi.”

Și fiindcă tot veni vorba de anvergură europeană, ce ziceți de lansarea, tot ieri, a proiectului ELI-NP (Extreme LightInfrastructure – Nuclear Physics). Da, România beneficiază în mod direct de un proiect major de cercetare ştiinţifică în valoare de 356,2 milioane de euro, 87% din această valoare reprezintă finanțare directă a Uniunii Europene. Avem ocazia să apărem pe harta mondială a elitei ştiinţifice şi să fim un loc de pelerinaj dacă vreţi pentru cercetători din toată lumea. Poate acum vom începe și noi să avem un import de materie cenușie după peste 20 de ani de export. Cum a spus și premierul, acest proiect va atrage tineri cercetători din toată lumea, important este să știm să-i motivăm să lucreze aici.

Detaliile de ordin tehnic ale proiectului rămân, pentru neavizaţi, necunoscute dar pur şi simplu ideea că la Măgurele va exista pe termen lung un proiect ştiinţific de o asemenea anvergură cel puţin pe mine, mă face să mă simt bine. Îmi dă încredere în faptul că, aşa cum este ea, actuala guvernare se bucură de sprijinul partenerilor noştri europeni. Îmi dă încredere că dacă vom continua în acelaşi ritm, peste nu foarte mult timp România va fi cunoscută drept o țară cu o economie puternică, cu proiecte mari în desfășurare și cu ambiții realizabile de ordin politic și economic în regiune și în întreaga Uniune Europeană.

Cred că o astfel de perspectivă poate să stârnească o urmă demândrie chiar și pe figura celor mai aprigi sceptici, critici și pesimiști. Așadar, ca să recapitulăm: o singură zi, două evenimente de anvergură europeană, istorice pentru România, investiții de peste 356,2 euro și perspective economice extrem de pozitive. O sinteză care sună bine.