Premierul Victor Ponta va efectua o vizită oficială în SUA

Premierul se va întâlni cu vicepreşedintele american Joe Biden şi  va avea loc la Casa Albă. Potrivit surselor citate, diplomaţii MAE implicaţi în tratativele cu SUA ar fi încercat fără succes însă să-i faciliteze lui Victor Ponta şi o întrevedere cu Barack Obama. În agenda guvernamentală ar intra şi alte întâlniri la nivelul Congresului şi un forum cu oameni de afaceri.

Dincolo de scutul anti-rachetă de la Deveselu şi de investiţiile americane în România, o temă preconizată este legată de exploatarea şi explorarea gazelor de şist de către Chevron, Ponta devenind în ultimele luni un susţinător deschis al acestor demersuri.

Un mai vechi subiect restant este cel al includerii României în Programul Visa Waiver, redeschis recent în presa americană de foştii ambasadori ai SUA la Bucureşti. Jim Rosapepe, J.D. Crouch, Michael Guest şi Mark Gitenstein au cerut Congresului Statelor Unite, printr-un editorial publicat în Washington Post, să relaxeze condiţiile de acordare a vizelor pentru cetăţenii români, polonezi, croaţi şi bulgari.

Cine a aranjat vizita premierului

Potrivit surselor citate, cel care i-a deschis lui Victor Ponta uşa Casei Albe este fostul ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, rechemat în decembrie anul trecut de administraţia americană după încheierea mandatului. Avocat de profesie, Mark Gitenstein a fost numit în aprilie 2013 membru interimar în Consiliul Reprezentanţilor la Fondul Proprietatea, candidând din partea fondului de investiţii Emerging Markets Country Fund.

Relaţia sa foarte apropiată cu Joe Biden este de altfel de notorietate. În februarie, într-o ceremonie la Washington, Biden a elogiat activitatea de ambasador la Bucureşti a lui Gitenstein “într-o perioadă dificilă”, reamintind public că acesta i-a fost "prieten, sfătuitor şi confident timp de 40 ani", vicepreşedintele american fiind cel care l-a convins să accepte o funcţie de ambasador.

O vizită aşteptată

Intenţia lui Ponta de a ajunge în vizită la Casa Albă datează din 2012, când l-a şi numit pe generalul american în retragere Wesley Clark, la rândul său lobbyist şi prieten vechi cu Gitenstein, consilierul său onorific. Clark este de asemenea implicat în explorarea şi exploatarea rezervelor de gaze de şist în mai multe ţări şi se numără printre susţinătorii declaraţi ai exploatării zăcământului de aur de la Roşia Montană.

Planurile premierului au fost însă încurcate mai ales de criza politică din jurul demiterii lui Traian Băsescu, când administraţia americană a reclamat, prin vocea ambasadorului la Bucureşti, nerespectarea principiilor statului de drept.

“Suntem profund îngrijoraţi de starea democraţiei. Atunci când voi observa lucruri care vor ameninţa sau submina acest lucru, nu numai că voi vorbi cu Guvernul, dar mă voi pronunţa public asupra acestor chestiuni”, intervenea Gitenstein în plin conflict politic. Ulterior, invitat la emisiunea “După 20 de ani”, la Pro Tv, ambasadorul a susţinut că poziţia sa "a avut foarte puţin de-a face cu Traian Băsescu. A fost o chestiune de respectare a statului de drept şi a regulilor proprii".

După semnarea acordului de coabitare cu Traian Băsescu, în decembrie 2012, Victor Ponta şi-a schimbat fundamental şi poziţia legată de gazele de şist, în favoarea explorării acestora şi chiar a exploatării.

După folosirea armelor chimice în Siria şi declanşarea unei dezbateri intense la Washington în legătură cu oportunitatea unei intervenţii militare la Damasc, Ponta a ieşit primul să condamne Guvernul Al-Assad, chiar dacă politica externă a României nu este coordonată de la Palatul Victoria. „M-am exprimat şi am exprimat în numele României condamnarea fără niciun fel de ezitare şi echivoc a Guvernului sirian actual. E clar că s-au comis crime împotriva umanităţii prin folosirea de arme chimice şi e clar să nu mai putem să ne fofilăm să spunem că n-am văzut sau n-am ştiut. Evident că acum experţii ONU vor prezenta mai departe date concrete şi evident că România nu acţionează aşa singură într-un fel sau altul, ci după ce va decide Congresul Statelor Unite vom avea şi noi o poziţie de acţiune”, a spus Ponta, acuzându-l pe Băsescu de laşitate pentru că s-a limitat la a menţiona “prudenţa” României în acest dosar.

Scutul antirachetă, responsabilitatea lui Biden

Replierea din ultimul an i-a facilitat lui Victor Ponta negocierea intrării la Joe Biden. Vicepreşedintele american este, la Washington, principalul responsabil de programul scutului antirachetă care va fi instalat inclusiv pe teritoriul României, la Deveselu. Ultima sa vizită la Bucureşti - şi singura în calitate de vicepreşedinte al Statelor Unite - a avut loc în 2009, în timpul unui turneu în centrul şi Estul Europei, într-un context politic foarte încordat, chiar înainte de alegerile prezidenţiale. Biden a discutat atunci la Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu desppre amplasarea scutului la Deveselu, programându-şi însă întâlniri şi cu ceilalţi doi competitor principali ai scrutinului prezidential, Mircea Geoană şi Crin Antonescu.

În septembrie 2011, Biden a fost cel care l-a invitat pe Băsescu la Casa Albă, întâlnirea şefului statului cu Obama fiind una anunţată din scurt. PSD şi PNL, în opoziţie la acea vreme, l-au criticat pe Băsescu pentru faptul că vizita nu ar fi fost organizată la cel mai înalt nivel, primirea de către Obama în Biroul Oval fiind de fapt o apariţie surpriză a preşedintelui american la întâlnirea stabilită cu Biden.