Presa americană arată pentru cârcotașii de la București cine este ținta criticilor administrației SUA

Analiza, intitulată „Occidentul alarmat de tacticile folosite de liderul ungar pentru consolidarea puterii”, reprezintă o sinteză a acțiunilor din ce în ce mai autoritare practicate de guvernul de la Budapesta menite să cimenteze propria putere.

Vorbind despre situația din țara vecină, ziariștii americani afirmă că „pentru adversarii liderului conservator, acțiunile recente împotriva grupurilor pentru drepturile civile, inclusiv raiduri ale poliției, sunt încercări de a reduce la tăcere unele dintre ultimele voci critice ramase împotriva domniei sale în ce mai autoritar. El a concentrat deja putere pentru partidul său Fidesz în multe alte instituții din Ungaria, inclusiv mass-media, instanțele de judecată și banca centrală.”

Cât despre liderul executivului ungar, acesta „apără mișcările sale împotriva grupurilor independente, care reprezintă o serie de cauze, de la drepturile femeilor și homosexualilor la libertatea mass-media și campanii anti-corupție. Într-un discurs în luna iulie, el a numit <>. De asemenea,  Viktor Orban a mers atât de departe încât să spun că în discursul pe care vrea să transforme Ungaria într-un <>”.

Autorii articolului din Washington Post leagă toate aceste acțiuni ale executivului ungar cu ce se întâmplă în alte state est-europene, alt exemplu dat fiind cel al Bulgariei care, în ciuda calității de membră UE, are o relație strânsă cu Moscova pănă la punctul în care nesocotește deciziile Bruxelles-ului. Citând-o pe Victoria Nuland și referindu-se la ce se întâmplă în aceste două state, jurnaliștii americani concluzionează că "în întreaga regiune, cancerul regresului democratic și al corupției amenință visul la care atât de mulți au lucrat pentru din 1989".

De fapt, afirmația subsecretarului de stat american pentru Afaceri Euroasiatice a creat un pic de vâlvă și la București, mai mulți politicieni de dreapta și oameni de mass-media apropiați lor încercând din răsputeri să acrediteze ideea că doamna Nuland s-ar referi și la România. Astfel, analiza făcută de Washington Post nu reprezintă decât o infirmare a acestei teze, venită dintr-o sursă indepedentă și cât se poate de respectabilă.

În realitate, concepția partenerilor străini despre țara noastră este cât se poate de diferită, România fiind privită ca un partener important și mai ales stabil într-o regiune extrem de complicată. Cât despre statul de drept din țara noastră, chiar doamna Nuland observa în timpul întrevederii de luna trecută cu Victor Ponta, aflat în vizită în SUA, că s-au făcut pași importanți în întărirea sa.

Desigur, toate aceste argumente nu îi vor convinge pe cei mai cârcotași adversari ai actualului executiv, dar ar trebui să fie suficiente pentru aceia dintre noi care mai avem un pic de bun-simț într-un context electoral din ce în ce mai tensionat. În final, ceea ce contează este că Ungaria, cu tot regimul patronat de unul din aliații politici ai lui Traian Băsescu, și nu România are probleme în ceea ce privește situația statului de drept, pe cale să devină o simplă amintire acolo.