Presa franceză: România, o ţară de vânzare

Gluma amară care circulă acum în ţara noastră este: "În curând nu va mai fi nimic românesc în România", potrivit publicaţiei franceze Slate. Ţara este de vânzare în condiţiile în care zeci de companii publice au datorii. În 2009, lovită puternic de criză, România a împrumutat 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială şi a reuşit să se menţină deasupra liniei de plutire.

Costurile menţinerii echilibrului, susţine Slate, au fost foarte dure, după scăderea creşterii cu 8,5% şi ajungerii deficitului la 7,2% din PIB. La data de 1 iulie 2010, regimul de centru-dreapta a lui Traian Băsescu a fost obligat să taie salariile funcţionarilor publici cu 25% şi să crească TVA de la 19 la 24%. Un adevărat şoc în schimbul celor 20 de miliarde de euro, scrie publicaţia franceză.

În plus, faţă de această austeritate impusă de troica FMI, UE şi Banca Mondială, România a trebuit să vândă din intreprinderile de stat pentru a atrage capital şi pentru a face rentabile companiile. Astfel, CFR Marfă, societatea estimată la 2 miliarde de euro în urmă cu şase ani, a vândut pentru 202 milioane de euro către Grupul Feroviar Român. În sectorul transportului aerian trei companii publice sunt în declin, IAR Ghimbav, Avioane Craiova, Romaero Băneasa. Guvernul vrea să vândă, de asemenea, un sfert din pachetul de 96% pe care îl deţine la compania naţională Tarom, membră în alianţa SkyTeam.

În energie, Guvernul Ponta şi-a propus să vândă pachete de 10 până la 15% din acţiunile sale în companiile de stat. Aceste privatizări parţiale se referă la Transgaz, operatorul naţional de transport gaze, Romgaz, producător de gaze, Hidroelectrica, producător de curent. Guvernul a deschis de asemenea procedura de vânzare a 10% din capitalul Nuclearelectrica, societatea care operează reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă. O companie chineză este interesată, scrie Slate.

Trei sferturi din ceea ce statul a doritsă vândă până acum nu şi-a găsit cumpărător pe motiv că majoritatea societăţilor au cumulat pierderi cumulate de 120 de milioane de euro în ultimii patru ani. Pentru a le face mai atractive, 3.650 de angajaţi, adică 11% din forţa de muncă, au foşti trimişi în şomaj.

Deja stoarsă de tăierile de salarii şi de alte măsuri de austeritate, populaţia se confruntă cu creşterea preţurilor la gaze şi energie electrică pentru că România s-a angajat să liberalizeze treptat aceste pieţe. "Moşteniri vechi ale comunismului, gazul şi electricitatea se vând încă sub preţul de producţie", spune Sandrine Levasseur, senior economis la Observatorul francez pentru conjuncturi economice. Toate aceste modificări au condus la manifestări de stradă în 2012.

În afară de cele scrise mai sus, Guvernul intenţionează să privatizeze părţi din sistemul de sănătate prin pentru a reduce sfera asigurărilor de sănătate publică.

Procesul de privatizare în România a avut de-a lungul timpul o presă defavorabilă din cauza afacerilor de corupţie  care au dus la îmbogăţirea unora după 1990. S-a invocat foarte des lipsa de transparenţă a tranzacţiilor.

Schimbarea de guvern din 2012 nu a dus la contestarea angajamentelor ţării noastre faţă de organismele internaţionale pentru că interesul României era de a cere un ajutor suplimentar. Astfel, că Guvernul a semnat un al doilea acord de tip preventiv, pentru 5 miliarde de dolari, în caz de urgenţă. Astfel, România se menţine cu capul afară de din apă. "Economia s-a stabilizat deşi creşterea este mică", susţine Nemat Shafik, director adjunct al FMI. Prognozele arată o creştere de 1,6% pentru 2013, după 0,9% din 2012 şi 2,2% în 2011.

Christine Lagarde vine în România pentru două  zile dar încă e încă devreme să spunem dacă FMI a reuşit aici sau nu. Este de aşteptat ca Guvernul român să fie lăudat pentru eforturile sale pentru a obţine o nouă tranşă de împrumut pentru 2013-2015 iar efectele se vor vedea în continuarea politicii de vânzare a economiei.