Presa franceză: România pune lideri europeni în fruntea companiilor sale publice

Autostrăzi, drumuri naţionale, căi ferate şi porturi la Marea Neagră: infrastructura României în ansamblul ei urmează să fie înnoită cu ajutorul fondurilor europene. Comisia Europeană se pregăteşte să deblocheze 4,5 miliarde de euro pentru a ajuta România să le reabiliteze pe toate acestea. Aflat în vizită în România la 14 iunie, Johannes Hahn, comisarul european pentru politica regională, i-a promis premierului Victor Ponta să injecteze acest buget considerabil în şoselele ţării - notează vineri cotidianul francez Le Monde, citat de Agerpres.

Cu doar 550 km de autostradă, drumuri naţionale în stare precară şi căi ferate vetuste, România, a şaptea ţară ca suprafaţă din Europa, suferă de un handicap serios. Dar, datorită finanţărilor de la Uniunea Europeană, Bucureştiul speră să rezolve această problemă vitală pentru dezvoltarea ţării. La sfârşitul lui 2012, Bruxellesul a blocat programul referitor la transport, din cauza anumitor nereguli şi cheltuieli ce nu puteau fi justificate de Bucureşti. Sub presiunea Comisiei, guvernul român a făcut un efort pentru a clarifica acest dosar, scrie Le Monde.

România contează pe fondurile europene pentru a-şi crea legături cu vecinii săi. La 14 iunie, Johannes Hahn şi Victor Ponta au inaugurat un pod peste Dunăre care leagă România şi Bulgaria. Dotat cu o şosea, o cale ferată, piste de bicicletă şi alei pietonale, noul pod de 1.794 m, cel mai mare de pe Dunăre, a costat 282 milioane de euro, din care 106 milioane au fost livrate de Bruxelles, aminteşte ziarul francez.

Apare însă o întrebare deranjantă: cum ar putea gestiona banii contribuabililor europeni o ţară reputată pentru corupţie? Fondul Monetar Internaţional îşi pune această întrebare din 2009, când România a făcut un împrumut de 20 de miliarde de euro pentru a atenua efectele crizei economice.

La presiunea instituţiei financiare, guvernul român s-a angajat, în septembrie 2011, să numească în fruntea companiilor de stat - adevărate găuri negre în economia ţării - lideri din sfera privată, inclusiv străini. Astfel, Benoit Pleska, originar din Belgia, candidează la conducerea CNADNR, compania publică românească responsabilă de drumuri şi poduri, menţionează Le Monde.

Fin cunoscător al ţării, unde a condus afacerile producătorului de ciment Holcim şi ale Danone, Benoit Pleska este convins de viitoarea sa misiune. "Sunt în joc subvenţii europene, trebuie să asigurăm că acestea vor fi gestionate mai bine decât înainte", afirmă el. "Putem avea în vedere o mobilitate a managerilor la scară europeană, ceea ce ar fi o mare premieră. De ce să nu ne imaginăm că un manager german ar putea conduce poşta din Grecia? Ori ca un finlandez să se ocupe de telecomunicaţiile portugheze? Pentru mine această mobilitate a managerilor este ultima fază a construcţiei europene".

Aflată sub presiune, România pare gata să ofere exemplu. În noiembrie, conducerea companiei aeriene Tarom i-a fost încredinţată lui Christian Heinzmann, un alt manager belgian. Posturile-cheie din companiile publice româneşti sunt foarte râvnite. "Am recrutat pentru 11 societăţi şi am primit 10.000 de CV-uri", afirmă George Butunoiu, un head-hunter angajat de guvern pentru a-i depista pe cei mai buni lideri. "E adevărat, românii au tendinţa de a avea mai multă încredere în străini şi, de aceea, au rezultate bune", a spus Butunoiu, citat de Le Monde.