Preşedintele Academiei Române: Proiectul Roşia Montană nu este acceptabil în forma actuală

"Nu suntem împotriva valorificării resurselor naturale ale României, dar aceasta trebuie să se facă în mod inteligent, în interesul ţării şi cu respectarea condiţiilor de dezvoltare durabilă", a declarat ionel Haiduc pentru Agerpres.

În opinia preşedintelui prestigiosului for de ştiinţă, acceptarea unor proiecte de exploatare a aurului în Munţii Apuseni este condiţionată de îndeplinirea a trei cerinţe, prima stipulând ca exploatarea să se facă în galerii subterane, şi nu în carieră deschisă, pentru a nu fi afectat mediul înconjurător şi a nu fi mutilat peisajul iar zona arheologică să nu fie pusă în pericol.

De asemenea, beneficiile financiare ale statului român ar trebui să fie semnificativ în favoarea interesului naţional, beneficiile cu o redevenţă de 6% fiind prea reduse.

Nu în ultimul rând, în exploatarea aurului de la Roşia Montană ar trebui să se folosească o tehnologie fără cianură, deoarece există informaţii despre existenţa unor asemenea tehnologii care ar trebui evaluate înainte de a se lua o decizie (de exemplu procedeul Haber Gold sau un procedeu elaborat de cercetători de la Baia Mare).

Academia Română a atras atenţia încă din anul 2009 asupra a ceea ce consideră a fi "o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zonă", semnalând "consecinţele riscante pentru statul român".

"O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect", se stipula în declaraţia Academiei Române.

Ultimul document al Academiei Române, o analiză întocmită de un grup de specialişti, coordonat de acad. Valentin Vlad, vicepreşedinte al forului, a fost dat publicităţii în această vară şi a fost publicat pe site-ul instituţiei.

"Academia Română cere din nou autorităţilor Statului Român să analizeze cu multă atenţie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenând specialişti dezinteresaţi şi oneşti din ţară şi străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de controversat, contrar interesului naţional şi - după părerea noastră - extrem de periculos", se aprecia în document. De asemenea, Academia Română încearcă să prevină şi dezastrul ecologic şi cultural, cu multiple consecinţe inacceptabile.

Atât timp cât "nu sunt clarificate aspectele privind interesul naţional şi nu se ţine cont de pierderile pe care le poate genera acest proiect", Academia Română susţine că "acesta nu trebuie să primească acordul de mediu, cu toate că a fost şi este în continuare insistent mediatizat (cu sume de bani uriaşe şi fără nici o competiţie) şi nejustificat susţinut ca reprezentând unica soluţie pentru salvarea acestei zone defavorizate".

Totodată, Academia consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Romano-Catolică), culturale din ţară şi străinătate, ale unor personalităţi şi oameni de ştiinţă şi cultură faţă de acest proiect.

"Depinde de noi, de decizia politică de astăzi, ca Roşia Montană - un sanctuar spiritual cu mărturii patrimoniale de valoare universală unică, o moştenire, un atestat de identitate, existenţă şi continuitate multimilenară - să nu rămână în permanenţă mutilată şi profanată. Statul Român, societatea noastră au obligaţia morală de a-l respecta, sprijini şi proteja, pentru a îl transmite generaţiilor viitoare cu valorile lui şi cu aceeaşi semnificaţie", se subliniază la finalul analizei din această vară a Academiei Române.